În prezent ne confruntăm cu două urgențe interdependente, cea a schimbării climei sub acțiunea factorilor antropici și cea a pierderii biodiversității, aceste crize punând în pericol bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. Deoarece viitorul nostru depinde fundamental de biodiversitate și de un climat stabil, este esențial să înțelegem modul în care sunt legate una de alta declinul naturii și schimbările climatice.
POPULAȚIILE SPECIILOR DE FAUNĂ SĂLBATICĂ AU SCĂZUT CU 69%
Urmărind starea de sănătate a naturii pe o durată de aproape 50 de ani, Indicele Planeta Vie se comportă ca un semnal de alarmă timpuriu, monitorizând tendințele în abundența speciilor de mamifere, pești, reptile, păsări și amfibieni studiate în întreaga lume.
În cel mai cuprinzător raport de până în prezent, ediția de față arată un declin mediu de 69% a abundenței relative a populațiilor de floră și faună sălbatică monitorizate în întreaga lume, din 1970 și până în 2018. America Latină prezintă cel mai mare declin regional pentru abundența medie a populațiilor speciilor sălbatice (94%), în timp ce populațiile speciilor dulcicole înregistrează cel mai mare declin general la nivel mondial
RELAȚIA NOASTRĂ CU NATURA SE DEGRADEAZĂ
Schimbările climatice și pierderea biodiversității nu sunt doar probleme de mediu, ci și probleme economice, de dezvoltare, de securitate, sociale, morale și etice. Țările industrializate sunt responsabile pentru cea mai mare parte a degradării mediului, dar națiunile în curs de dezvoltare sunt afectate în mod disproporționat de pierderea biodiversității. Cu toții avem un rol de jucat în construirea unei societăți prietenoase cu natura, care protejează planeta pentru sănătatea tuturor.
VITEZA ȘI MAGNITUDINEA SCHIMBĂRII
Bunăstarea noastră, sănătatea și viitorul nostru economic depind în mod esențial de biodiversitate și de sistemele naturale, dar mulți indicatori arată că biodiversitatea este în declin. Este imperios necesar să înțelegem cum se schimbă natura și de ce pentru a putea să modificăm această traiectorie. Noile tehnici de analiză cartografică ne permit să ne generăm o imagine mai cuprinzătoare asupra vitezei și magnitudinii schimbărilor biodiversității și climatului, precum și să cartografiem zonele în care natura contribuie cel mai mult la viețile noastre.
Natura pe plus până în 2030 - Obiectiv global, măsurabil
POPULAȚIILE SPECIILOR DE APĂ DULCE SUNT CELE MAI AFECTATE
Populațiile speciilor de apă dulce monitorizate au înregistrat o scădere alarmantă de 83% din 1970, mai mult decât orice alte grupuri de specii. Pierderea habitatelor și barierele în calea rutelor de migrație reprezintă aproximativ jumătate din amenințările la adresa acestor specii.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Primul Catalog al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate
România face un pas important pentru natură: primul Catalog național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate a devenit realitate. După ani de discuții și negocieri, România este prima țară din EU care a operaționalizat legislația națională și a făcut eforturi semnificative pentru a putea îndeplini contribuția la ținta de 10% zone
Un nou ghid educațional COOP4SAFE: despre natură, carnivore mari și o conviețuire viabilă
Cum putem înțelege mai bine rolul carnivorelor mari în natură și ce putem face pentru a conviețui cu fauna sălbatică? Noul ghid educațional dezvoltat în cadrul proiectului COOP4SAFE aduce aceste teme mai aproape de copii și tineri, prin informații accesibile și activități care încurajează învățarea prin explorare și implicare. Ghidul
Noul sistem de monitorizare a pădurilor, finalizat. WWF: Acum trebuie să vedem cum funcționează în practică
EN Ministerul Mediului a recepționat și lansat noul sistem de monitorizare a pădurilor. Dar poate acesta să țintească cel mai frecvent mod de operare – supraîncărcarea –, să distingă alertele relevante de cele false și să ajute autoritățile să prioritizeze controalele în zonele de risc, pe baze obiective și transparente?