În prezent ne confruntăm cu două urgențe interdependente, cea a schimbării climei sub acțiunea factorilor antropici și cea a pierderii biodiversității, aceste crize punând în pericol bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. Deoarece viitorul nostru depinde fundamental de biodiversitate și de un climat stabil, este esențial să înțelegem modul în care sunt legate una de alta declinul naturii și schimbările climatice.
POPULAȚIILE SPECIILOR DE FAUNĂ SĂLBATICĂ AU SCĂZUT CU 69%
Urmărind starea de sănătate a naturii pe o durată de aproape 50 de ani, Indicele Planeta Vie se comportă ca un semnal de alarmă timpuriu, monitorizând tendințele în abundența speciilor de mamifere, pești, reptile, păsări și amfibieni studiate în întreaga lume.
În cel mai cuprinzător raport de până în prezent, ediția de față arată un declin mediu de 69% a abundenței relative a populațiilor de floră și faună sălbatică monitorizate în întreaga lume, din 1970 și până în 2018. America Latină prezintă cel mai mare declin regional pentru abundența medie a populațiilor speciilor sălbatice (94%), în timp ce populațiile speciilor dulcicole înregistrează cel mai mare declin general la nivel mondial
RELAȚIA NOASTRĂ CU NATURA SE DEGRADEAZĂ
Schimbările climatice și pierderea biodiversității nu sunt doar probleme de mediu, ci și probleme economice, de dezvoltare, de securitate, sociale, morale și etice. Țările industrializate sunt responsabile pentru cea mai mare parte a degradării mediului, dar națiunile în curs de dezvoltare sunt afectate în mod disproporționat de pierderea biodiversității. Cu toții avem un rol de jucat în construirea unei societăți prietenoase cu natura, care protejează planeta pentru sănătatea tuturor.
VITEZA ȘI MAGNITUDINEA SCHIMBĂRII
Bunăstarea noastră, sănătatea și viitorul nostru economic depind în mod esențial de biodiversitate și de sistemele naturale, dar mulți indicatori arată că biodiversitatea este în declin. Este imperios necesar să înțelegem cum se schimbă natura și de ce pentru a putea să modificăm această traiectorie. Noile tehnici de analiză cartografică ne permit să ne generăm o imagine mai cuprinzătoare asupra vitezei și magnitudinii schimbărilor biodiversității și climatului, precum și să cartografiem zonele în care natura contribuie cel mai mult la viețile noastre.
Natura pe plus până în 2030 - Obiectiv global, măsurabil
POPULAȚIILE SPECIILOR DE APĂ DULCE SUNT CELE MAI AFECTATE
Populațiile speciilor de apă dulce monitorizate au înregistrat o scădere alarmantă de 83% din 1970, mai mult decât orice alte grupuri de specii. Pierderea habitatelor și barierele în calea rutelor de migrație reprezintă aproximativ jumătate din amenințările la adresa acestor specii.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
WWF-România salută înființarea Catalogului Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate: România dublează suprafața pădurilor de stat protejate pentru conservarea biodiversității
WWF-România salută publicarea, spre consultare publică, a proiectului de Ordin privind aprobarea Catalogului național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, apreciind acest demers ca un moment de referință în implementarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, a Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 și a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de
Brașov, desemnat orașul câștigător al României în ediția 2025–2026 a competiției WWF One Planet City Challenge
Municipiul Brașov a fost desemnat câștigătorul național al României în cadrul ediției 2025–2026 a competiției One Planet City Challenge (OPCC), cea mai amplă și longevivă inițiativă globală a WWF dedicată orașelor care accelerează acțiunea climatică. Anunțul a fost făcut la ceremonia de premiere OPCC, desfășurată pe 30 iunie, în cadrul Hamburg Sustainability Conference, la Hamburg, Germania.
Earth Overshoot Day sau Ziua Suprasolicitării Planetei este pe 30 Iulie
Pe 30 iulie 2026, marcăm Ziua Suprasolicitării Planetei/Earth Overshoot Day. De la 1 ianuarie până la 30 iulie, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg, conform celor mai recente calcule ale Global Footprint Network. Cu alte cuvinte, în 7 luni, omenirea a