Solicităm o reformă transparentă și participativă pentru RNP Romsilva, aliniată la prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri (SNP30), pentru a promova un management forestier unitar și durabil pentru pădurile Statului. Este imperativ ca Romsilva să rămână o întreprindere publică sub autoritatea statului, dedicată interesului public al societății, cu o viziune pe termen lung, și nu o entitate ghidată doar de interese comerciale imediate.
WWF-România își exprimă îngrijorarea față de „Scrisoarea de așteptare” lansată recent în consultare de Ministerul Mediului, ce reprezintă punctul nodal al reformei RNP Romsilva. Documentul, care stabilește obligațiile de serviciu public, obiectivele specifice și indicatorii de performanță ai Romsilva, contravine practic devizei „Pădurea nu este doar lemn”. Reforma trebuie să prioritizeze echilibrul între obiectivele economice, sociale și de mediu, cu accent pe conservarea biodiversității, creșterea rezilienței pădurilor, asigurarea unui acces echitabil la resurse, creșterea contribuției socio-economice a sectorului forestier la dezvoltarea durabilă a comunităților locale și eficientizarea sistemului de combatere a recoltărilor ilegale pentru a consolida un mediu economic competitiv.
Punerea la dispoziție a doar 5 zile pentru transmiterea comentariilor reprezintă o perioadă insuficientă pentru a asigura o participare reală a factorilor interesați. Această abordare simplificată afectează procesul decizional prin neconsiderarea tuturor intereselor legitime, fără de care nu se poate garanta un rezultat durabil.
Principalele propuneri cu privire la procesul de reformă a RNP Romsilva
(1) Organizarea unui proces participativ care să garanteze succesul și legitimitatea reformei
Solicităm respectarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și alinierea reformei cu Strategia Națională pentru Păduri (Obiectiv 11.5). Reforma iminentă a ROMSILVA, aflată în derulare, reprezintă o schimbare crucială ce vizează gestionarea pădurilor statului, cu un impact direct asupra mediului, comunităților locale și economiei naționale. Scopul final este ca întreprinderea publică aflată sub controlul autorității publice tutelare să fie gestionată în interesul cetățenilor și al societății. Având în vedere complexitatea implicațiilor și amploarea impactului lor, solicităm organizarea unei dezbateri publice care să permită implicarea unui spectru cât mai larg de expertiză din partea factorilor interesați.
(2) Gestionarea durabilă a pădurilor statului nu trebuie limitată la un scop comercial
Obiectivul principal în acest proces trebuie să fie armonizarea așteptărilor de ordin economic, social și de mediu ale societății, în condițiile îmbunătățirii continue a stării pădurilor, spre care trebuie să privim atunci când evaluăm performanța administrării pădurilor statului.
„Scrisoarea de așteptare” transmisă de autorități ridică îngrijorări cauzate de limitarea obligațiilor de serviciu public[1] doar la gestionarea cabalinelor de rasă și la asigurarea pazei pădurilor proprietate privată pentru care nu există administrare, iar proprietarul nu se poate identifica. O astfel de interpretare riscă să transforme activitățile necesare pentru gestionarea durabilă a pădurilor statului în simple activități economice cu scop comercial. În acest context, se creează o incertitudine cu privire la aplicarea celor mai bune practici silviculturale apropiate de natură, care urmează să aibă un caracter voluntar. Mai mult, administratorii întreprinderilor publice sunt chemați să se concentreze pe maximizarea unor profituri imediate, neglijând alți indicatori nefinanciari care sunt esențiali pentru societate în ansamblul ei.
De altfel, această interpretare contravine chiar viziunii exprimate în aceeași „Scrisoare de așteptare”, unde sunt precizate obiectivele Romsilva. În acest sens, exemplificăm doar câteva dintre aceste atribuții (Cap IV), pe care o întreprindere privată nu și le-ar asuma din punct de vedere economic în cursul normal al activității sale: conservarea și ameliorarea biodiversității prin administrarea corespunzătoare a ariilor naturale protejate; exercitarea dreptului de preemțiune al statului la vânzarea terenurilor din fondul forestier; accesul echitabil la lemn de foc și lemn de lucru pentru populație sau acțiuni publice de popularizare și educare privind rolul și importanța pădurii.
Strategia Națională pentru Păduri, elaborată printr-un proces transparent și participativ desfășurat pe parcursul a trei ani, stabilește clar ce ne dorim de la pădurile României, în special de la pădurile statului. Din păcate, „Scrisoarea de așteptări” a autorităților nu este pe deplin aliniată cu acest „fir roșu” pe care România și l-a asumat să-l urmeze pentru 2030. Mai mult, interpretarea arbitrară a „obligațiilor de serviciu public” riscă să transfere aceste servicii de interes național și, mai ales, de siguranță națională, către „mediul privat”, care nu va avea nici obligația și nici interesul să le realizeze.
______________________________________
[1] OUG . 109 /2011, Art. 2, alin (29) – Obligaţii de serviciu public – un ansamblu de atribuţii speciale îndeplinite de întreprinderile publice, pe care o întreprindere privată nu şi le-ar asuma din punct de vedere economic în cursul normal al activităţii sale şi care sunt atribuite acestor întreprinderi prin norme legale, în scopul îndeplinirii, în mod organizat şi continuu, a unui serviciu public în înţelesul art. 5 lit. kk) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
- (3) Alinierea „așteptărilor” cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri
Deși invocă o aliniere cu Strategia Națională pentru Păduri (SNP30), documentul nu întrunește o sinteză a așteptărilor financiare și nefinanciare, în conformitate cu această strategie. Considerăm că indicatorii de performanță propuși reprezintă mai degrabă o selecție arbitrară, cu accent pe acele așteptări care vizează producția silvică sau îndeplinirea unor obligații de procedură și nu atingerea unor obiective de rezultat. Atragem atenția că o serie de obiective de rezultat prevăzute în SNP30, sau în noul Cod Silvic, nu sunt reflectate în mod adecvat în lista indicatorilor de performanță care ar trebui să fie urmăriți cu prioritate pentru administrarea pădurilor statului.
- Nu sunt instituite pârghiile directe prin care să se poată stimula creșterea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale prin lanțurile valorice verticale de prelucrare superioară, raportate la resursa forestieră consumată (Ob. 3.1, Ob. 3.2). Nu este stabilit niciun indicator care să cuantifice/promoveze contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale prin sistemul de valorificare a lemnului din pădurile statului. Această lipsă se va traduce într-o cursă pentru maximizarea unui profit imediat, adesea, în defavoarea unei valorificări superioare a lemnului și utilizării lemnului în cascadă. Însă, așteptările de la administratorul pădurilor statului sunt să susțină consolidarea unei bio-economii forestiere sustenabile în aval de pădure.
- De asemenea, nu este instituit niciun indicator care să cuantifice eficiența mecanismelor adoptate pentru valorificarea superioară a lemnului, sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a lemnului, asigurarea condițiilor concurențiale pe piața lemnului sau minimizarea impactului exploatării lemnului, în conformitate cu obiectivele stabilite prin noul Cod Silvic (Ob. 3.2, Ob. 3.3, Ob. 6.6);
- Nu este reflectat efortul Romsilva pentru creșterea suprafeței protejate a ecosistemelor forestiere cu valoare conservativă ridicată din fondul forestier proprietate publică a statului, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea (Ob. 5.3).
- Având în vedere perturbațiile tot mai frecvente, inclusiv în contextul schimbărilor climatice, nu există indicatori care să reflecte realizarea activităților de prevenire și combatere a efectelor hazardelor naturale (de exemplu, mecanisme de evaluare a riscurilor, prevenirea doborâturilor și rupturilor de vânt sau zăpadă – îmbunătățirea indicilor de zveltețe prin lucrările de îngrijire; dezvoltarea infrastructurii necesare prevenirii incendiilor de pădure etc. (Ob. 6.1). Lipsesc indicatorii de monitorizare care să măsoare eficiența sistemului adoptat pentru combaterea recoltarilor ilegale la nivelul primei puneri pe piață (Ob. 13.1).
- Lipsesc indicatorii care să reflecte integrarea echitabilă a măsurilor de restaurare a ecosistemelor forestiere necesare pentru sporirea biodiversității și rezilienței pădurilor ce decurg din Regulamentul (UE) 2024/1991 privind Restaurarea Naturii (Ob. 6.4, Ob. 14.1).
Ne bucuram că, în sfârșit, reforma Romsilva a ajuns în prim-planul agendei politice și că se revizuiește „scrisoarea de așteptare”. În viziunea noastră, reorganizarea administrativă despre care se discută în aceste zile, referitoare la arhitectura instituțională și structura de personal, ar trebui să fie ultima piesă din această reformă, după depolitizarea și asigurarea unui proces concurențial și transparent în ceea ce privește numirea administratorilor.
Foto credit: Ciprian Floare / WWF-România