România are în acest moment câteva săptămâni la dispoziție pentru a remedia problemele identificate de Comisia Europeană și de a găsi soluții pentru a debloca tranșa a treia din PNRR. Ministrul energiei, Sebastian Burduja, spune că analizează deja două soluții pentru a rezolva una dintre acestea, referitoare la numirile netransparente ale unor directori din companii de stat.
Plecând de la experiența restructurării regiei naționale a pădurilor Romsilva, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) propune guvernului soluția de bază care ar trebui aplicată celor peste 300 de întreprinderi publice controlate majoritar de guvern. Acestea gestionează resurse și servicii de interes național precum pădurile, apele, resursele minerale, energia, transporturile, sau telecomunicațiile.
Trebuie să ținem în primul rând cont de faptul că obiectivul central al reformelor propuse prin PNRR (componenta C14) urmărește îmbunătățirea guvernanței într-un sistem de luare a deciziilor previzibil, fundamentat și participativ. Reforma guvernanței întreprinderilor de stat, care derivă și din procesul de aderare a țării noastre la OCDE, este posibilă doar prin depolitizare și prin transparență. Scopul acestora este de a asigura furnizarea de servicii publice de calitate, care să răspundă adecvat provocărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și mediului de afaceri.
Prin urmare, propunem Guvernului să instituie, ca obligație pentru autoritățile publice tutelare, organizarea unor dezbateri publice în procedura de selecție a administratorilor întreprinderilor publice de stat controlate majoritar de Guvern – în principal în ceea ce privește dezvoltarea scrisorilor de așteptare pentru fiecare dintre întreprinderile publice de stat. Aceste dezbateri ar trebui să vizeze în mod specific două aspecte. Primul se referă la identificarea și stabilirea obligațiilor de serviciu public – „ansamblul de atribuții speciale îndeplinite de întreprinderile publice, pe care o întreprindere privată nu și le-ar asuma din punct de vedere economic în cursul normal al activității sale și care sunt atribuite acestor întreprinderi prin norme legale, în scopul îndeplinirii, în mod organizat și continuu, a unui serviciu public”. Al doilea se referă la indicatorii de performanță nefinanciari specifici domeniului de activitate.
Scopul final este ca întreprinderile publice de stat aflate sub controlul autorităților publice tutelare de la nivel central să fie gestionate în interesul cetățenilor și al societății. În acest sens, este necesară o dezbatere publică reală și nu consultări formale, punând eventual la dispoziție doar 5 zile pentru comentarii, care nu asigură transparența și cadrul pentru un proces participativ adecvat.