Pe final de an, discuțiile despre reforma Romsilva revin în atenția publică. Este un semnal important: schimbarea este necesară, iar asumarea publică a acestui proces ar trebui să fie doar începutul.
O reformă reală, așa cum este ea asumata prin PNRR fata de Comisia Europeană, nu începe însă cu organigrama, ci cu un proces transparent si participativ pentru stabilirea unor obiective strategice clare, a obligațiilor de serviciu public și a indicatorilor de performanță relevanți și ambițioși. Abia după ce știm ce rezultate trebuie livrate. în interesul public al societatii, putem discuta logic despre structura administrativă și despre echipa care le va implementa.
Reforma trebuie să urmeze direcțiile strategice asumate prin Strategia Națională pentru Păduri
Reforma Romsilva trebuie să fie aliniată la princiipile de guvernanță corporativă asumate prin PNRR și să reflecte așteptările societății privind administrarea pădurilor de stat ce se desprind din Strategia Națională pentru Păduri 2030.
În acest sens, elementul central al reformei este clarificarea așteptărilor față de Romsilva prin „Scrisoarea de așteptare” a autorității tutelare. În prezent, această scrisoare lansată în 2015, care ar trebui să definească obiectivele strategice și indicatorii de performanță corespunzatori, nu este aliniată cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 și nu reflectă asteptarile reale ale societății de la administrarea pădurilor statului. Indicatorii existenți sunt în mare parte irelevanți sau incoerenți, iar țintele anuale pentru indicatorii de performanță par lipsite de relevanță în raport cu nivelul de ambiție necesar pentru a susține o creștere reală a performanței instituționale.
Intrebarea decisivă rămâne: va aduce reforma Romsilva schimbările reale asteptate sau se va opri la o simplă reorganizare administrativă făcută în grabă pentru a bifa un alt jalon?
Reforma Romsilva nu este doar o problemă administrativă a silvicultorilor. Este o temă de interes public, pentru că „pădurile nu înseamnă doar lemn”. Ele furnizează servicii ecosistemice esențiale, contribuie la adaptarea la schimbările climatice și la dezvoltarea comunităților locale.
Societatea are așteptări legitime privind menținerea și îmbunătățirea serviciilor ecosistemice generate de păduri, precum și privind valorificarea și prelucrarea superioară, pe plan local, a resurselor forestiere ce provin din proprietatea publică.
Reforma trebuie sa consolideze echilibrul între obiectivele economice, sociale și de mediu, cu accent pe conservarea biodiversității, creșterea rezilienței pădurilor și asigurarea unui acces echitabil la resurse. De asemenea, este important ca reforma să pună accent și pe creșterea contribuției socio-economice a sectorului forestier la dezvoltarea durabilă a comunităților locale și pe eficientizarea sistemului de combaterea a recoltărilor ilegale.
Ce lipsește din actuala abordare
În prezent, nu vedem o dezbatere reală despre:
- ce rezultate concrete trebuie să livreze Romsilva in interesul public al societății;
- cum se măsoară performanța dincolo de profit sau volum de masă lemnoasă;
- ce ținte există pentru conservarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice sau prevenirea tăierilor ilegale;
- cum contribuie Romsilva la dezvoltarea economică locală și la crearea de valoare adăugată.
- cum se elimină de fapt politizarea excesivă a regiei
- care este pragul minim rezonabil ce trebuie asumat pentru reinvestirea profitului, având în vedere că acesta reprezintă singura resursă financiară disponibilă pentru implementarea reformelor?
Fără aceste repere, orice discuție despre organigramă rămâne formală. Reforma trebuie să fie de fond, nu doar de formă: bazată pe obiective, rezultate și responsabilitate.
România are acum șansa să transforme această reformă într-un model de guvernanță modernă, care să răspundă așteptărilor societății. Este momentul să trecem de la intenții la rezultate.