În contextul în care Comisia Europeană a propus suspendarea parțială a plăților din cadrul PNRR către România deoarece, printre altele, țara noastră numește administratorii companiilor de stat într-un mod netransparent, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) solicită autorităților să-și prezinte în mod clar și transparent viziunea legată de reforma și reorganizarea administrației pădurilor statului – RNP Romsilva. Aceasta ar trebui făcută în cadrul unor dezbateri reale în Parlament, astfel încât să fie corelată cu prevederile noului Cod Silvic, aflat acum în lucru in Comisiile de specialitate din Camera Deputaților.
Reforma întreprinderilor publice ar trebui să ducă la limitarea interferențelor politice, care au condus la scăderea nivelului de profesionalism, și la crearea unor mecanisme eficiente care să monitorizeze realizarea unor indicatori de performanță adecvați, clari și ambițioși. Obiectivul final este creșterea performanței întreprinderilor publice, în condițiile unui sistem de luare a deciziilor predictibil, fundamentat și participativ.
Având în vedere că reforma și reorganizarea Romsilva au impact asupra întregii societăți, WWF atrage atenția asupra unor deficiențe majore ale procesului petrecut în spatele ușilor închise, care trebuie corectate.
În primul rând, noul Cod Silvic trebuie să clarifice obligațiile de serviciu public care au fost limitate abuziv, în opinia noastră, de Ministerul Mediului în luna mai fără o dezbatere reală, așa cum fusese asumat prin Strategia Națională pentru Păduri pentru 2030 (SNP30) (Obiectivul 11.5). Limitând obligațiile de serviciu public la asigurarea pazei pădurilor proprietate privată pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice și la gestionarea cabalinelor de rasă, înseamnă că activitățile necesare gestionării durabile a pădurilor intră în sfera activităților comerciale.
Astfel, administratorii întreprinderilor publice vor fi obligați să se axeze pe maximizarea profiturilor, ignorând prevederile actuale ale Codului Silvic. Mai mult, anumite obiective stabilite prin SNP30 nu vor putea fi îndeplinite. Este cazul DSA3 – Creșterea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea economică a comunităților rurale, al DSA 4 – Creșterea rolului socio-cultural al pădurilor sau al DSA 5 – Gospodărirea pădurilor integrează conservarea biodiversității
Interesul public legat de aspectele necomerciale, de mediu sau sociale, sunt cele care ar trebui să primeze în cazul administrării pădurilor din proprietatea publică. Fără o aliniere cu prevederile SNP30, ce ar trebui să fie transpuse prin noul Cod Silvic, țara noastră riscă să nu poată atinge aceste obiective necomerciale, dar esențiale pentru interesul public.
Societatea are așteptări legitime privind menținerea și îmbunătățirea serviciilor ecosistemice generate de păduri, precum și privind valorificarea si prelucrarea superioară, pe plan local, a resurselor forestiere ce provin din proprietatea publică. Administrarea pădurilor publice și valorificarea masei lemnoase trebuie realizate în interesul cetățenilor, intrinseci obligațiilor aferente serviciului public, pădurile fiind bun de interes național.
Gestionarea durabilă a pădurilor este de interes public și nu trebuie înlocuită cu servicii comerciale de maximizare a ratei profiturilor pentru o anumită societate comercială. Scopul trebuie să fie acela de a maximiza valoarea adăugată, de a diversifica economia locală și de a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.
În lipsa unui proces participativ real, indicatorii de performanță formulați pentru RNP Romsilva în scrisoarea de așteptare nu vor putea sa reflecte în mod adecvat obligațiile ce decurg din transpunerea Strategiei Naționale pentru Păduri (SNP30).