Priorități strategice pentru gestionarea pădurilor în 2025

Iată care sunt prioritățile strategice pe care le propunem pentru protejarea și gestionarea durabilă a pădurilor în anul viitor:

1. Modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Având în vedere faptul că fondurile alocate de România pentru Investiția I1 (fonduri nerambursabile) nu vor putea fi absorbite integral până în 2026, considerăm că este necesară o revizuire a Campaniei Naționale de Împădurire și Reîmpădurire, pentru a include noi investiții complementare:

• Conservarea pădurilor din afara Fondului Forestier Național – este vorba despre aproximativ 500.000 ha de păduri din afara fondului forestier național și de alte 2 milioane de terenuri cu destinație agrosilvică. Fondurile sunt esențiale pentru acoperirea costurilor legate de cartografierea și inventarierea acestor terenuri, elaborarea planurilor de management specifice utilizării agrosilvice, precum și pentru compensarea proprietarilor pentru dezavantajele economice rezultate din asumarea unui regim de folosință agrosilvic. Aceste măsuri au un impact semnificativ în domeniul agriculturii și silviculturii, întrucât vor facilita implementarea cerințelor Reg. UE 115/2023 (EUDR) privind punerea pe piața Uniunii și exportul din Uniune al anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor, precum și abrogarea Regulamentului (UE) nr. 995/2010.
• Consolidarea infrastructurii necesare pentru combaterea exploatărilor ilegale și creșterea gradului de aplicare a tehnologiilor prietenoase cu mediul:
  • Realizarea platformei informatice „Sistemul informațional integrat pentru păduri”, instituit noul Cod Silvic recent aprobat (Jalon PNRR Tranșa III).
  • Dezvoltarea aplicației digitale „Amprenta digitală a transporturilor de lemn”, care să permită determinarea rapidă a cantităților/volumelor de lemn transportate, odată cu generarea automată a „sigiliului electronic” al materialelor lemnoase. Aceasta va asigura creșterea transparenței și capacității instituționale pentru realizarea planurilor de control (Conform SNP 30 – Jalon PNRR).
  • Combaterea neconformităților sistemice în exploatarea lemnului legate de protecția apelor, solurilor și vegetației prin dezvoltarea infrastructurii și logisticii forestiere. Aceasta va contribui la aplicarea unor tehnologii prietenoase cu mediul și la trecerea de la valorificarea masei lemnoase ca lemn pe picior („stumpage-sales system”) la lemn fasonat (Conform țintelor SNP 30 & NCS – Jalon PNRR).
• Asigurarea plăților compensatorii pentru proprietarii privați ai pădurilor desemnate ca zone cu protecție strictă, conform Investiției PNRR I 3.2. Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030. Plățile ar trebui să acopere compensarea pentru perioada 2025-2027, până la intrarea în vigoare a noului exercițiu financiar al UE 2027-2034, sau prin plăți unice definitive.

Scopul final este de a evita pierderea fondurilor nerambursabile alocate de România prin investiția I1 din PNRR și de a susține noi investiții alternative, care să abordeze principalele provocări legate de combaterea exploatărilor ilegale, conservarea valorilor de mediu și creșterea fondului forestier național (în acord cu noile ținte asumate de Guvern în urma unui proces participativ, prin Strategia Națională pentru Păduri 2030 – strategie generată prin actualul PNRR).

2. Fonduri dedicate pentru conservarea pădurilor în următorul Cadru Financiar European

Având în vedere contribuția asumată pentru conservarea biodiversității prin desemnarea a 10% din teritoriu ca zone de protecție strictă, România trebuie să preia inițiativa regională pentru a susține ca următorul Cadru Financiar European să instituie un fond dedicat pădurilor (având în vedere viitoarea Lege a Monitorizării Pădurilor) sau cel puțin o alocare dedicată pădurilor în cadrul unui nou fond pentru biodiversitate (având în vedere cerințele de conservare pentru Rețeaua Natura 2000 și ale Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030) și restaurare a naturii (având în vedere Legea Restaurării Naturii). Iată de ce lunile care urmează sunt esențiale pentru ca Statele Membre, în special cele din Europa Centrală și de Est, care sunt mai bogate în păduri și biodiversitate, să coopereze și să susțină împreună această soluție.

O conservare eficientă și incluzivă a pădurilor nu este posibilă decât dacă aceste eforturi se vor regăsi în viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2027-2034. WWF-România, alături de organizațiile WWF din Europa Centrală și de Est, își oferă suportul pentru această inițiativă care ar asigura conservarea eficientă a pădurilor în următorul Buget al UE, având în vedere criza climatică accelerată.

3. Reforma RNP Romsilva și deblocarea fondurilor PNRR

Este nevoie de un OUG care să instituie, ca obligație pentru autoritățile publice tutelare, organizarea unor dezbateri publice în procedura de selecție a administratorilor întreprinderilor publice de stat controlate majoritar de Guvern – în principal în ceea ce privește dezvoltarea scrisorilor de așteptare pentru fiecare dintre întreprinderile publice de stat.

Aceste dezbateri ar trebui să vizeze în mod specific două aspecte:

• Identificarea și stabilirea obligațiilor de serviciu public – „ansamblul de atribuții speciale îndeplinite de întreprinderile publice, pe care o întreprindere privată nu și le-ar asuma din punct de vedere economic în cursul normal al activității sale și care sunt atribuite acestor întreprinderi prin norme legale, în scopul îndeplinirii, în mod organizat și continuu a unui serviciu public”.
• Stabilirea indicatorilor de performanță nefinanciari specifici domeniului de activitate.

Scopul final este recâștigarea încrederii societății în actualul Guvern și garanția că întreprinderile publice de stat, aflate sub controlul autorităților publice tutelare de la nivel central, sunt gestionate în interesul cetățenilor și al societății. Revizuirea OM 1134 /2024

4. Transpunerea principalelor reforme asumate prin Strategia Națională pentru Păduri pentru 2030

• Instituirea, prin Regulamentul de Valorificare a Lemnului din pădurile proprietate publică, ca plățile aferente lemnului contractat și recoltat să se efectueze strict pentru cantitățile de material lemnos declarate la introducerea pe piață (nu pentru volumul de lemn pe picior calculat estimativ prin actul de evaluare). Aceasta reprezintă esența reformei în administrarea pădurilor, cu implicații asupra regulamentului de valorificare a lemnului, regulamentului de pază a pădurilor și a întregii arhitecturi a sistemului național de combatere a recoltărilor ilegale.
• Elementele definitorii ale arhitecturii sistemului de trasabilitate a lemnului, prevăzute în Strategia Națională pentru Păduri, trebuie să fie instituite, în mod adecvat, prin Hotărârea de Guvern pentru Sistemul informațional integrat pentru păduri.
• SUMAL 3.0 este șansa pentru simplitate, transparență și eficiență prin:
  • rezolvarea problemei „fraudării declarației provenienței materialelor lemnoase” prin utilizarea aplicației mobile în mod offline;
  • instituirea bazei pentru operaționalizarea „amprentei digitale a transporturilor” de lemn, adică a sigiliului electronic al încărcăturii, măsurarea digitală automatizată și verificarea expeditivă a cantităților de lemn transportate;
  • operaționalizarea sistemului de monitorizare a vegetației forestiere bazat pe exploatarea imaginilor satelitare și pe supravegherea video a circulației materialelor lemnoase.
• Regulamentul de Valorificare a Lemnului din pădurile proprietate publică să instituie cerințe clare care să promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată. În acest fel, lemnul ca materie primă poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață. Doar promovând principiile utilizării în cascadă a lemnului, prin lanțurile de prelucrare superioară a lemnului în produse cu o durată lungă de viață, care înglobează cea mai mare valoare economică adăugată, se poate asigura scăderea presiunii asupra pădurilor și susținerea unei silviculturi apropiate de natură, care să producă sortimente de lemn cu valoare superioară /sortimente de lemn gros.
• Practicile silviculturale apropiate de natură, aplicate cu consecvență timp de peste 100 de ani și care au permis țării să-și păstreze acest patrimoniu natural neprețuit, să fie menținute în Normele Silvice ce urmează să fie revizuite.
• Dezvoltarea procedurilor legale privind identificarea și desemnarea „comunităților dependente de pădure” și instituirea cadrului legal pentru facilitarea accesului acestora la resursele oferite de pădure.
• Dezvoltarea celor mai bune practici pentru gestionarea peisajelor mozaicate silvo-pastorale cu mare valoare conservativă (terenuri agrosilvice), reprezentate de mixul de habitate de pajiști-tufărișuri-păduri, care să contribuie la consolidarea rezilienței și conectivității ecologice a ecosistemelor naturale și la dezvoltarea durabilă a comunităților locale din spațiul rural.