WWF a inclus săptămâna trecută încă 636 de hectare de păduri din județul Hunedoara în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România, singurul instrument care le asigură protecție strictă. Avem în lucru documentația pentru a include încă 5.000 de hectare de păduri din județele Suceava, Maramureș, Caraș-Severin, Iași și Prahova. Lucrările cele mai avansate sunt pentru 1.500 de hectare din Suceava, ale căror studii trebuie analizate de Comisia Tehnică de Avizare Silvică (CTAS) din cadrul Ministerului Mediului.
„Pădurile virgine/cvasivirgine sunt un concept în care noi, WWF, ne regăsim. Am început acest drum al desemnării și conservării lor de prea mult timp și dorim să așezăm toate aceste păduri deosebite pe poziția pe care o merită. Conservarea lor depinde însă de noi toți. Trebuie regândit cadrul legislativ privind plățile compensatorii pentru a asigura protecția acestor ecosisteme unice la nivel european și mondial.”
Radu Melu, manager național al departamentului de păduri la WWF România
În acest moment, Catalogul Național include 71.077 de hectare de păduri, iar procesul continuă. Istoric, WWF este cel care a adus în atenția publică conceptul de păduri virgine/cvasivirgine și nevoia de protejare strictă a acestora. Am promovat ideea Catalogului în România și am contribuit la elaborarea cadrului legislativ care stabilește criteriile și indicatorii de identificare a acestor păduri. Până acum, am evaluat peste 600.000 ha de pădure și am identificat circa 53.000 ha de păduri virgine și cavsivirgine.
Dacă la lansare, în 2016, acesta conținea doar 13.000 de hectare de păduri, suprafețele incluse au crescut constant, deși într-un ritm lent. Există astfel o evidență clară a acestora, eliminându-se riscul unor intervenții silvice în pădurile incluse în Catalogul Național. Pentru aceste suprafețe, proiectanții nu vor putea propune lucrări silvice și administratorii silvici vor implementa doar management de nonintervenție.
WWF deține și actualizează permanent primul website dedicat pădurilor virgine din România, care funcționează ca un hub ce include știri despre procesul de identificare a acestora, o hartă interactivă, publicații digitale educative, date istorice și răspunsuri la cele mai presante întrebări din domeniu.
Foto: WWF România / Radu Vlad