Publicarea în Monitorul Oficial a Regulamentului privind utilizarea dispozitivelor speciale de marcat arborii deschide o oportunitate importantă pentru eficientizarea sistemului de control în România. Forma finală a regulamentului ia în cosiderare propunerile susținute de WWF-România, facând posibilă trecerea de la sistemul actual, bazat pe „marcarea” și paza arborilor în pădure, către un sistem axat pe controlul volumelor de material lemnos la momentul introducerii acestora pe piață, după exploatare.
Este, de fapt, direcția unei reforme autentice: plățile pentru lemnul contractat și recoltat să nu mai fie raportate rigid la volume estimate înainte de exploatare, ci la cantitățile de lemn declarate oficial la intrarea în piață.
Regulamentul creează posibilitatea ca ocoalele silvice să stabilească zone-pilot în care recoltarea arborilor se poate face fără utilizarea dispozitivelor speciale de marcat, fara comercializarea unor volume estimative. Este o schimbare cu potențial real, care poate crea spațiul necesar pentru testarea unui nou mod de evaluare și monitorizare al masei lemnoase, mai simplu, mai transparent și mai eficient.
Această schimbare reprezintă unul dintre pașii importanți care decurg din noul Cod Silvic și, în același timp, un jalon relevant al Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, al doilea după realizarea Balanței Lemnului. Dacă primul pas important a fost aducerea mai multor date și claritate în înțelegerea fluxurilor de lemn, următorul pas firesc este testarea unor proceduri care să permită controlul real al volumelor și al trasabilității, acolo unde lemnul poate fi măsurat cu precizie și verificat cu obiectivitate.
Testarea în teren - pasul decisiv pentru avansarea reformei
Padurea este oglinda unei administrari responsabile când avem zone-pilot fără marcarea arborilor, iar accentul se pune pe ceea ce rămâne în pădure. WWF reamintește că marcarea arborilor nu este un indicator relevant pentru starea pădurii. În schimb, controlul trebuie să fie centrat pe:
- arborii de viitor,
- arborii pentru biodiversitate,
- lemnul mort,
- menținerea elementelor ecologice verificabile în teren,
- monitorizarea materialelor lemnoase introduse in piață.
Adevărata miză începe acum. Este necesar ca acest nou cadru să fie aplicat și testat în zone-pilot, în condiții de eficiență, transparență și responsabilitate administrativă. Dacă implementarea va avea succes în aceste zone-pilot, ea ar putea avea șanse reale de promovare și replicare – singura cale prin care poate fi realizată tranziția, și înfăptuită aceasta mult asteptată reformă administrativă.
Succesul unei astfel de implementări pilot ar putea crea premisele promovării și replicării modelului la scară mai largă. Reforma nu se poate produce doar din textul legii. Ea trebuie demonstrată în teren, prin testare, evaluare și extindere graduală.
Salutăm pasul curajos făcut de autorități și considerăm că este important să susținem această deschidere spre simplitate, transparență și eficiență. Într-un domeniu adesea blocat între neîncredere, rigiditate și suprabirocratizare, este esențial să menținem deschis spațiul pentru schimbări reale.
România are nevoie de un sistem care să inspire încredere, să producă probe solide, să susțină competitivitatea, să reducă controversele dintre estimări și realitate și să permită o administrare modernă a pădurilor. Zonele-pilot pot deveni locul în care această schimbare începe cu adevărat.