Instrumentele pe care Ministerul Mediului le dezvoltă acum pentru „implementarea deplină a SUMAL” sunt esențiale și de ele depinde succesul reformei pentru combaterea tăierilor ilegale, stabilită în cadrul Strategiei Naționale pentru Păduri (SNP 30). De aceea, la începutul lunii am trimis o scrisoare Ministerului Mediului în care am sugerat câteva elemente pe care ar trebui să le includă Hotărârea de Guvern ce decide modul în care vor fi alocați banii europeni din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a crește capacitatea României de a supraveghea, controla și monitoriza pădurile prin intermediul unui sistem informatic integrat.
Răspunsul primit de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este evaziv și spune că propunerile noastre „vor fi luate în considerare la următoarea dezvoltare a SUMAL 2.0”. În condițiile în care România și-a luat angajamentul să facă SUMAL complet operațional, investirea banilor europeni în această direcție pare cea mai bună soluție, inclusiv pentru închiderea breșelor din SUMAL 2.0. Dispune oare Ministerul de alte fonduri aprobate prin bugetul național pe care să le investească în SUMAL pentru anul acesta?!
Având în vedere că fișa investițiilor din fondurile PNRR nu este publică, ne întrebăm cum vor funcționa noile instrumente propuse și dacă vor ținti ele eficiența necesară. Va reuși oare sistemul de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare să devină un sistem de prevenție și nu unul de constatare post factum, care să țină cont de evoluția modului de operare al celor care fac ilegalități? Putem să luăm drept exemplu supraîncărcarea, adică fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate de la locul de recoltare.
Este important să știm dacă sistemul național de monitorizare video, prin intermediul căruia se dorește să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase, se va concentra pe sectorul primei introduceri pe piață a lemnului. Dacă da, este important de cunoscut cum va fi dimensionat și care va fi protocolul de monitorizare, pentru a înțelege relevanța sistemului la nivel național.
Considerăm că România ar trebui să ia în calcul adoptarea noilor tehnologii existente pentru a crea instrumente moderne (AI /IT) care să se genereze automat un “sigiliu electronic” al materialelor lemnoase transportate, odată cu determinarea expeditivă a cantităților/volumelor. În felul acesta, țara noastră și-ar îmbunătăți semnificativ capacitatea de luptă împotriva recoltărilor ilegale, consolidând mecanismele de prevenție, și ar oferi un răspuns adecvat provocărilor actuale din sectorul forestier. Mai mult, ar elimina subiectivitatea factorului uman și ar reduce costurile de măsurare a lemnului și de operare în SUMAL a datelor.
Investițiile propuse în cadrul acestui HG ar trebui să poată susține rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntă SUMAL ca parte a sistemului de control și să contribuie la constituirea și funcționarea părții de digitalizare a Registrului Forestier Național fără de care nu putem institui un sistem de gestionare durabilă și monitorizare adecvată a pădurilor la nivel național.
Având în vedere necesitatea unei utilizări optime și eficiente a fondurilor din PNRR, solicităm o transparență mai mare a procesului decizional pentru a proiecta și dezvolta soluții care să vizeze creșterea capacității de control și de monitorizare a pădurilor, în acord cu prevederile SNP30. Transpunerea acestor direcții strategice de acțiune urmează a fi realizată prin revizuirea Codului Silvic și a legislației subsecvente până la jumătatea acestui an.
WWF își exprimă disponibilitatea de a se implica cu expertiza pe care o deține în tot acest proces.