Astăzi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus statelor membre UE să reducă nivelul de protecție a lupului în cadrul Convenției de la Berna, în ciuda lipsei dovezilor științifice care să susțină o astfel de mișcare. WWF Fondul Mondial pentru Natură solicită statelor membre UE să respingă această propunere.
Acordul Convenției de la Berna, cel mai vechi acord la nivel global în domeniul conservării naturii, este în vigoare din 1979. Acest instrument juridic fundamental reprezintă o bază definitorie a dreptului internațional ce a condus la crearea Directivei Habitate, piatra de temelie pentru activitatea de conservare a UE. Niciun fost președinte al Comisiei nu a propus vreodată într-un forum internațional scăderea nivelului de protecție a unei specii amenințate la nivel european.
„Acesta este un anunț scandalos, care nu are nicio justificare științifică, ci se bazează pe motive pur personale și subminează, astfel, nu doar statutul lupului – de specie potejată, ci și toate eforturile de conservare a naturii din UE”, a declarat Sabien Leemans, ofițer senior pentru politici în biodiversitate la Biroul pentru Politici Europene al WWF Fondul Mondial pentru Natură. „Președintele von der Leyen sacrifică în mod deliberat zeci de ani de muncă de conservare pentru propriul câștig politic, făcându-se ecou al încercărilor aliaților săi politici de a instrumentaliza lupul ca țap ispășitor pentru problemele socio-economice din comunitățile rurale. Acest lucru este inacceptabil și poate crea un precedent periculos pentru toate speciile și habitatele din Uniunea Europeană și din afara teritoriului UE.”
Mișcarea reprezintă o întoarcere de 180 de grade, motivată pur politic, întrucât nu mai devreme de luna noiembrie a anului trecut, UE a respins încercarea Elveției de a reduce statutul de protecție al lupului, argumentând că, pe baza ultimelor date, lupul nu a atins încă un statut de conservare favorabil în majoritatea statelor membre UE.
Această schimbare de atitudine este cu atât mai nejustificată, având în vedere că rezultatele analizei aprofundate a Comisiei asupra populațiilor de lup din UE (publicată tot astăzi) nu oferă nicio dovadă științifică menită să ateste că statutul populației de lup s-a schimbat semnificativ în decurs de un an. În mod ironic, concluziile studiului se concentrează pe asigurarea măsurilor adecvate de prevenire a atacurilor lupilor asupra animalelor domestice și arată doar cât de politică este decizia Comisiei.
Acest anunț vine să contrazică părerea generală a publicului, deoarece este într-un puternic contrast cu sondajul recent publicat despre percepțiile comunităților rurale asupra coexistenței cu marile carnivore. Rezultatele acestui sondaj arată că 68% dintre locuitorii din mediul rural cred că lupii ar trebui protejați cu strictețe și peste două treimi (72%) sunt de acord cu dreptul de a coexista al lupilor.
„Propunerea sabotează rolul UE de partener de încredere și lider în forurile internaționale și pune sub semnul întrebării autenticitatea eforturilor sale de a atinge obiectivele globale de biodiversitate”, a spus Sabien Leemans. „Cu doar un an în urmă, președintele von der Leyen a făcut o declarație fermă susținând acordul de referință ce ghidează acțiunea globală asupra naturii până în 2030, împreună cu restul comunității internaționale. Anunțul de astăzi pune în discuție aceste angajamente internaționale.”
Introducerea unei modificări a Convenției de la Berna necesită o decizie a Consiliului și, prin urmare, o majoritate calificată a statelor membre ale UE care susțin propunerea Comisiei. La începutul anului 2023, 12 miniștri ai mediului i-au scris comisarului Sinkevicius cu o poziție clară împotriva scăderii statutului de protecție al lupului.
NOTE PENTRU EDITORI:
- De la aproape dispăruți, lupii au revenit în mod remarcabil în peisajele Europei, în mare parte datorită protecției juridice ce li se conferă. Cu toate acestea, sunt departe de a fi în stare de conservare favorabilă pe întreg continentul. Conform celei mai recente evaluări IUCN, dintre cele nouă populații transfrontaliere de lupi din UE, șase au un statut vulnerabil sau aproape amenințat. În plus, lupul se află încă într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată în șase din șapte regiuni biogeografice.
- Protecția strictă a carnivorelor mari, în special a lupilor, este un subiect fierbinte în UE de mai mulți ani. În noiembrie 2022, PE a votat rezoluția privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa. În iunie 2023, Comisia a publicat răspunsul către Parlamentul European și a anunțat o analiză aprofundată a tuturor datelor științifice și tehnice disponibile referitoare la situația lupilor în UE.
- La 4 septembrie 2023, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a lansat o inițiativă suplimentară de colectare a datelor privind „provocările legate de întoarcerea lupilor”. Comunicatul de presă însoțitor despre „Lupii în Europa” includea informații înșelătoare, iar ONG-urile și-au exprimat imediat îngrijorarea cu privire la întregul proces, solicitând Comisiei și președintelui von der Leyen să ia o decizie bazată pe date științifice certe, nu pe dovezi anecdotice provenite dintr-un proces de consultare neconform și netransparent.
- Nu există dovezi științifice care să ateste că extragerea selectivă, inclusiv vânătoarea controlată ar fi o soluție eficientă și durabilă pentru conflictele legate de animalele domestice provocate de carnivorele mari. Un studiu recent asupra carnivorelor mari a concluzionat că măsurile preventive sunt cea mai eficientă modalitate de a reduce și de a evita daunele asupra animalelor, în timp ce extragerea selectivă și vânătoarea sunt, în general, ineficiente și, în unele cazuri, chiar contraproductive în atenuarea daunelor asupra animalelor domestice.
- Succesul coexistenței între oameni și lupi a fost demonstrat în diferite regiuni europene prin măsuri preventive eficiente, cum ar fi instalarea diferitelor tipuri de garduri, achiziționarea de câini specializați de pază pentru animale și prezența ciobanului/a pazei de către om. Prevederile Uniunii Europene permit statelor membre să despăgubească pe deplin fermierii pentru daunele cauzate de animalele protejate (cum ar fi lupii) și să ramburseze integral costurile de investiții pentru măsurile preventive. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ar putea oferi, de asemenea, sprijin pentru coexistență, dar statele membre nu au folosit pe deplin această oportunitate de finanțare.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România, [email protected], +40745.891.929
Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF România, [email protected], +40757.176.467