Apreciem încercarea Ministerului Mediului de a asigura un proces deschis și participativ în elaborarea proiectului noului Cod Silvic și, mai ales, intenția Guvernului de a trece acest proiect prin procedură parlamentară. De aceea am participat activ săptămâna aceasta în cadrul consultărilor (min 30) pe care Ministerul le-a avut cu societatea civilă.
Proiectul Codului Silvic reprezintă ultima etapă, decisivă, în cadrul unui proces care a început acum 4 ani, prin care ne dorim conturarea unei noi viziuni în ceea ce privește politica forestieră națională. În 2020 România a formulat niște opțiuni strategice, în 2021 și-a asumat planul de reforme în cadrul PNRR, iar în 2022 a aprobat Strategia Națională pentru Păduri (SNP), prin hotărâre de guvern, alături de direcțiile strategice de acțiune, obiectivele de rezultat clare și indicatorii de monitorizare. În 2023 trebuie să avem transpunerea acestor direcții strategice într-un nou Cod Silvic.
Din păcate, considerăm că noua propunere de Cod Silvic nu ține cont de o serie de direcții strategice stabilite prin SNP. Lipsesc reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească, fie că discutăm de arhitectura sistemului de combatere a tăierilor ilegale, despre debirocratizarea și eficientizarea administrației silvice sau despre promovarea unei valorificări și prelucrări superioare a lemnului care să susțină o dezvoltare durabilă a comunităților locale. În schimb, presupune riscuri majore, precum creșterea necontrolată a tăierilor, reducerea suprafețelor pădurilor, demararea unui nou val de împroprietăriri din pădurile statului. În plus, nu sunt instituite mecanisme care să susțină respectarea drepturilor legitime ale comunităților dependente de pădure.
Am trimis către Ministerul Mediului toate comentariile tehnice și propunerile pe care WWF le are în legătură cu Codul Silvic. Ne vom implica în continuare în procesul de consultare publică și vom susține amendamentele care se impun pentru ca Strategia Națională pentru Păduri să poată deveni realitate.