WWF a creat și testat primul instrument care, prin monitorizarea video a transporturilor de lemn ce ies din pădure, poate ajuta autoritățile să-și prioritizeze eficient controalele și, prin urmare, să reducă semnificativ exploatările ilegale. S-ar adresa astfel și problema infringementului deschis de Comisia Europeană împotriva României, care are la bază lipsa unui control eficient al operatorilor ce transportă lemnul din pădure până la primul punct de descărcare.
Primele date din teren arată că lemnul se fură în special la lăsatul serii, după ce se termină programul de lucru oficial al autorităților și, mai ales, în timpul sărbătorilor legale nereligioase. Pentru a avea o relevanță statistică la nivel regional, sperăm ca autoritățile să demareze un protocol de monitorizare folosind metodologia dezvoltată de WWF.
Monitorizarea s-a desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2020, în trei locații diferite, timp de 21 de zile fără întrerupere.
Vedem clar că exploatările ilegale continuă și că ele vor putea fi prevenite eficient doar atunci când controlul se va concentra pe prima plasare pe piață a lemnului – adică pe drumul dintre pădure și locul în care este pentru prima dată descărcat. Lipsa unor controale eficiente la prima plasare pe piață îi încurajează pe cei dispuși să încalce legea. În continuare au loc, fără a fi perturbate, transporturi fără aviz, transporturi multiple și supraîncărcărea camioanelor chiar și peste pragul de 10 mc, faptă ce constituie infracțiune.
Principalul mod de lucru ilegal observat este acela al supraîncărcării mijloacelor de transport, prin care se plasează pe piață lemn nefiscalizat. Noul sistem de trasabilitate a lemnului SUMAL 2.0 nu reușește să rezolve această problemă. De asemenea, vedem că transporturile ilegale au loc după ce autoritățile își încheie programul de lucru, în special la începutul și sfârșitul săptămânii, și mai ales în zilele libere fără caracter religios.
„Fără un instrument care să indice în mod obiectiv UNDE? CÂND? și CUM? trebuie orientate planurile de control, controversa tăierilor ilegale va continua la nesfârșit. Vom asista în continuare doar la o evoluție a modului în care acestea se manifestă, în funcție de ”posibilități”, nicidecum la prevenirea acestui fenomen. Fără să adresăm într-un mod integrat cauzele (DE CE?) exploatărilor ilegale, ele vor rămâne o realitate cu implicații negative grave asupra gestionării responsabile a pădurilor și dezvoltării durabile a comunităților locale.” – Șerban Niculescu, expert păduri la WWF România.
Sistemul actual de pază și control trebuie transformat dintr-unul reactiv, într-unul preventiv. De aceea, sunt necesare mai multe schimbări legislative:
- Astăzi cca. 80% din masa lemnoasă se vinde sub formă de lemn ”pe picior”, ceea ce generează conflicte de interese sistemice. Este necesară modificarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, care să țină cont de asemenea de principiul valorificării superioare pe plan local.
- În cele mai multe situații, chiar dacă transporturile ilegale (indiferent de modul de lucru) ar fi depistate, operatorii riscă doar o amendă contravențională, a cărei valoare, de cele mai multe ori, este mai mică decât prejudiciul. Este necesară instituirea unui regim de sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive.
- Este necesară stabilirea pentru personalul instituțiilor cu atribuții de control a unor indicatori de performanță adecvați cu privire la controalele tematice inopinate concentrate pe prima plasare pe piață.
- Există o piață neagră a lemnului de foc generată în principal de prețul ridicat, cauzat și de cota TVA. Spre exemplu, 1 metru cub de lemn de foc (dacă luăm în calcul și TVA-ul) reprezintă în multe situații 25% din venitul mediu al unei persoane din spațiul rural. Pentru descurajarea valorificării pe piața neagră se impune modificarea Codului Fiscal prin care să fie redus TVA-ul la lemn de foc și construcții rurale.
Context:
- Sistemul actual de vânzare a lemnului, sub formă de estimare a volumului arborilor pe picior, fără o verificare a produselor din lemn rezultate în urma procesului de exploatare la momentul introducerii pe piață, constituie una dintre principalele cauze ale recoltărilor ilegale de lemn din România.
- Mai puțin de 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure, iar în cele mai multe situații controlul se rezumă la verificarea existenței avizului de însoțire a materialelor lemnoase și mai puțin la verificarea volumelor și a sortimentelor declarate.
- Puținele controale care urmăresc transporturile care pleacă de la locul de recoltare se realizează la întâmplare sau chiar discreționar. În acest context, importante cantități de lemn sunt plasate pe piață ilegal.
- Decizia Comisiei Europene de a lansa o procedură de infringement împotriva României surprinde deficiențele reale ale sistemului de combatere a tăierilor ilegale din România:
- Autoritățile nu fac, în momentul primei plasări pe piață a lemnului, verificări suficiente și eficace.
- Controalele realizate nu sunt reprezentative din perspectiva zonelor geografice acoperite și a criteriilor de prioritizare folosite.
- Sancțiunile prevăzute ar trebui să fie eficiente, proporționale și disuasive.
Având în vedere caracterul dinamic al fenomenului recoltărilor ilegale de lemn, metodologia dezvoltată de WWF trebuie testată și dezvoltată în permanență. Pentru a avea o relevanță statistică la nivel regional, sperăm ca autoritățile să demareze un protocol de monitorizare care să implice activ atât reprezentanți ai mediului academic, experți tehnici și societatea civilă, cât și reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții de control.
Foto: WWF România / Mihai Constantineanu