WWF România (Fondul Mondial pentru Natură), Asociația Bankwatch România, Asociația 2Celsius și Asociația Declic, ca urmare a publicării pe site-ul Ministerul Energiei a unei noi versiuni a documentului Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) în data de 16 septembrie 2024 și a relansării procesului de consultare publică pentru documentul strategic sus-menționat cu termen limită 30 septembrie 2024, au trimis o serie de observații cu privire la organizarea procesului de consultare publică, la măsurile și acțiunile propuse în document pentru atingerea obiectivelor strategice, precum și la impactul de mediu al investițiilor propuse.
Recomandări generale privind PNIESC
Organizațiile au atras atenția asupra procesului de consultare publică și a faptului că termenul de două săptămâni nu a reprezentat unul adecvat și cuprinzător. Mai mult decât atât, deși documentul actualizat prezintă îmbunătățiri substanțiale, acesta trebuie să respecte pe deplin cerințele Regulamentului UE privind Guvernanța, inclusiv includerea unei evaluări riguroase a impactului politicilor propuse, pentru a asigura transparența și eficiența în atingerea obiectivelor stabilite.
În ceea ce privește sărăcia energetică și comunitățile de energie, organizațiile au semnalat faptul că Fondul social pentru climă este menționat în PNIESC doar ca o sursă de finanțare pentru măsuri și politici, fără a detalia un mecanism clar implementarea efectivă a PNIESC, lipsă care poate reduce eficiența acestuia și poate compromite coerența și sinergia dintre obiectivele climatice și cele sociale. Totodată, este necesară stabilirea unor ținte clare pentru indicatorii sărăciei energetice și obiective specifice pentru dezvoltarea comunităților energetice, pentru a facilita tranziția energetică mai echitabilă și durabilă și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile.
Organizațiile își mențin opoziția față de investițiile hidroenergetice propuse atât în varianta anterioară, cât și în PNIESC-ul actualizat, întrucât aceste proiecte sunt vechi, ineficiente, controversate în contextul schimbărilor climatice si cu un impact ecologic devastator, încălcând numeroase directive europene, precum și principiul DNSH („Do No Significant Harm”) și Taxonomia UE. În acest sens, organizațiile au socilitat eliminarea acestor proiecte hidroenergetice și propunerea evaluării și retehnologizării infrastructurilor existente, o alternativă mai ieftină și cu un impact redus asupra biodiversității.
Cu privire la sursele de energie regenerabilă și utilizarea gazelor fosile, organizațiile au criticat lipsa de claritate cu privire la utilizarea resurselor geotermale și la datele estimate privind viitoarele proiecte și consumul de gaze. În acest context, organizațiile au susținut, printre altele, reducerea noilor proiecte bazate pe gaze fosile, precum și prioritizarea dezvoltării energiilor regenerabile durabile. Mai mult decât atât, organizațiile de mediu au venit și cu o serie de recomandări privind reducerea emisiilor din sectorul de transport și a emisiilor de metan.
Având în vedere toate aceste aspecte, organizațiile au solicitat revizuirea Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025-2030 și integrarea comentariilor și sugestiilor propuse în varianta finală a documentului.
Recomandările privind Planul Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC)
Persoană de contact pentru mai multe informații:
Raluca Șerbănică, Climate & Energy Department | Tel: +40 745 395 155 | E-mail: [email protected]