În timp ce România se află sub coduri roșii și portocalii de ploi și vreme severă, iar autoritățile au decis închiderea școlilor din București din cauza ciclonului Barbara, devine tot mai clar că nu ne mai putem baza doar pe măsuri reactive.
Este timpul să trecem de la intervenție la prevenție și să folosim natura ca aliat.
Tot mai multe fenomene extreme – o realitate care nu mai poate fi ignorată
După o vară cu secetă extremă, cu bancuri de nisip apărute pe cursul Dunării, cu fântâni secate și culturi agricole compromise complet, sudul României are nevoie urgentă de apă. Dar iată că suntem amenințați de reversul medaliei. Cu ploi torențiale ce sunt estimate să depășească zilele acestea 120 l/m² și rafale de vânt de 70 km/h, ciclonul Barbara poate aduce inundații severe în sud-estul României. Am putea vedea din nou străzi transformate în râuri, și gospodării în pericol, iar funcționarea școlilor și a transportului local a fost deja afectată. Localitățile României sunt vulnerabile la fenomenele meteo extreme, care se manifestă tot mai des.
Iar știința arată clar: schimbările climatice sunt cele care duc la intensificarea, dar și la creșterea numărului acestor evenimente.
Ce sunt „sponge cities” și de ce România are nevoie de ele
Zonele urbane, acoperite de asfalt și beton, nu mai pot absorbi apa de ploaie. De aceea, inundațiile urbane au devenit o problemă tot mai frecventă – una care necesită o abordare dovedită a fi eficientă: orașele-burete (sponge cities). Conceptul de sponge city este simplu: în loc să respingem apa, o colectăm, filtrăm și folosim inteligent, cu ajutorul naturii. Prin spații verzi, grădini de ploaie, acoperișuri vegetale, pavaje permeabile și zone de retenție naturală, orașele pot deveni reziliente în fața ploilor extreme.
În Asia și Europa de Vest, aplicarea acestor soluții bazate pe natură a redus drastic riscul de inundații, a îmbunătățit calitatea aerului și a creat spații mai plăcute pentru locuitori. România poate și trebuie să urmeze acest exemplu. Într-un context în care sistemele de canalizare sunt depășite, soluțiile bazate pe natură pot deveni coloana vertebrală a prevenirii dezastrelor climatice. În loc să luptăm împotriva naturii, e timpul să lucrăm împreună cu ea.
Prevenția ar trebui să înceapă acum
Interesul pentru orașele-burete a crescut în ultimii ani. Termenul se referă la zone urbane cu suprafețe naturale cât mai extinse, precum copaci, lacuri, parcuri și suprafețe care permit absorbția apei și prevenirea inundațiilor. Orașe diverse, de pe toate continentele (Shanghai, New York sau Cardiff sunt doar câteva exemple) au integrat grădini urbane, trotuare mărginite de vegetație și zone îmbunătățite pentru scurgerea și captarea apei.
Și în România este nevoie să ieșim din logica în care doar „infrastructura gri” poate să ajute în cazul fenomenelor extreme și să investim în infrastructură verde, în planuri urbane bazate pe retenția apei și, desigur, chiar să avem (nu doar să spunem că avem) parteneriate între autorități, specialiști și comunități.
Natura ne oferă deja soluțiile – trebuie doar să le aplicăm.
Soluțiile bazate pe natură sunt intervenții care valorifică procesele ecologice și funcționarea ecosistemelor pentru a răspunde provocărilor generate de criza climatică și declinul biodiversității. Acestea oferă alternative sustenabile și eficiente din punct de vedere economic, contribuind simultan la protejarea mediului, consolidarea rezilienței comunităților și stimularea dezvoltării locale.
Exemple concrete includ reîmpădurirea, reconectarea râurilor cu luncile lor naturale sau refacerea zonelor umede – acțiuni care și-au dovedit eficiența în întreaga lume, atât pentru natură, cât și pentru oameni.
De peste 20 de ani, WWF România este un promotor activ al acestor soluții, fiind probabil cea mai vocală organizație din țară în acest domeniu. Prin proiecte concrete, advocacy și colaborări cu autorități și comunități, susținem integrarea acestor abordări în politicile publice și în planificarea teritorială, ca răspuns durabil la crizele de mediu cu care ne confruntăm.