WWF-România avertizează asupra multiplelor riscuri pe care inițiativa legislativă votată de Senat le implică
Inițiativa legislativă de modificare a OUG nr. 81/2021 votată recent de Senat, prin care se propune stabilirea unor cote naționale de prevenție și intervenție pentru ursul brun în anul 2026, respectiv 859 de exemplare la prevenție și 110 la intervenție, implică riscuri semnificative pe multiple paliere. Deși proiectul invocă necesitatea reducerii conflictelor dintre oameni și urși, analiza juridică și tehnică realizată de WWF-România arată că măsura, insuficient fundamentată științific, poate nu doar contraveni legislației europene, ci și riscă să aducă semnificative prejudicii biodiversității și să nu adreseze cauzele reale ale conflictelor. Prezentăm, pe scurt, principalele argumente ce susțin acest punct de vedere.
Fundamentare științifică insuficientă
Cotele propuse nu sunt susținute de date științifice solide și transparente. Studiul genetic pe baza căruia autoritățile își justifică inițiativa a fost publicat într-o formă sintetică, fără elemente esențiale precum: metodologia completă și panoul de markeri genetici utilizați; hărți de acoperire a eșantionării și analize de reprezentativitate; intervale de încredere statistică și teste de robustețe; documentarea clară a procesului de colectare a probelor. Mai mult, accesul la datele brute ale studiului – realizat din fonduri publice – a fost refuzat organizațiilor de mediu, ceea ce ridică serioase probleme de transparență și credibilitate. WWF-România a cerut un audit extern independent pentru a clarifica misterele care învăluie acest studiu netransparent.
Nerespectarea legislației europene privind speciile protejate
Ursul brun este o specie strict protejată de Directiva Habitate. Orice derogare care implică extragerea de exemplare trebuie să demonstreze că nu există alternative satisfăcătoare, că aceasta nu afectează starea de conservare a speciei și că este justificată de motivele prevăzute de directivă. Stabilirea unei cote generale la nivel național, aplicabile fără evaluarea punctuală a fiecărei situații de risc poate fi interpretată ca o formă de gestionare cinegetică, fapt interzis pentru o specie din anexa IV. Această practică ar putea expune România la o posibilă procedură de infringement. În plus, WWF-România a cerut în nenumărate rânduri dezvoltarea și aplicarea unui set robust de principii și criterii pe baza cărora să fie extrași urși, la fel cum se întâmplă în cazul altor țări cu densități similare de urs, dar care reușesc să reducă pagubele la sub 10 pe an.
Probleme de tehnică legislativă și constituționalitate
Este important să precizăm că această inițiativă prezintă riscuri suplimentare asociate modului în care este propusă intervenția. Astfel, formularea aplicabilă strict anului 2026 ar putea încălca principiul neretroactivității legii, după cum avertizează și Consiliul Legislativ. De asemenea, stabilirea prin lege a unor cote numerice fixe – măsuri de natură administrativă – limitează flexibilitatea autorităților de a adapta rapid deciziile la realitățile din teren. Totodată, inițiativa poate crea un precedent periculos de rigidizare a procesului de gestionare a faunei.
Măsura riscă să nu reducă conflictele om–urs
Experiența internațională și exemplele locale arată că reducerea populațiilor carnivore nu duce automat la diminuarea incidentelor. În schimb, responsabile pentru generarea conflictelor sunt, în principal, accesul la deșeuri și alte surse antropice de hrană, hrănirea complementară, inclusiv cea intenționată sau accidentală a animalelor, dezvoltarea turistică necontrolată, fragmentarea habitatelor, lipsa educației și conștientizării. Măsurile preventive implementate în comunități din România, așa cum este Băile Tușnad – prima comunitate bear-smart, au dovedit rezultate rapid vizibile, conflictele reducându-se semnificativ, chiar la zero în unii ani, intervențiile letale.
„Stabilirea cotelor pentru o specie strict protejată trebuie să se bazeze pe știință, pe transparență și pe o justificare riguroasă. Conflictele pot fi reduse cel mai eficient prin implicarea comunităților și prin implementarea de măsuri de prevenție ce și-au dovedit eficiența. Iar comunitatea bear smart de la Băile Tușnad este un exemplu de notorietate în acest sens. Considerăm că, la nivel politic, încurajarea replicării acestor initiative oriunde există densități mari de urs, ar fi, fără îndoială, mai eficientă în reducerea conflictelor om-urs, fără să încalce obligațiile europene pe care ni le-am asumat, ca țară. În ceea ce privește intervențiile letale, ca orice țară civilizată, avem nevoie de principii și criterii solide.” a declarat Dr. Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
WWF-România solicită o abordare responsabilă, bazată pe date solide, prin publicarea completă a datelor și a metodologiei studiului genetic, însoțită de o evaluare independentă a fundamentării științifice, de prioritizarea măsurilor preventive, eficiente și deja validate în comunități și prin adaptarea legislației la cerințele Directivei Habitate și la principiile bunei legiferări.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
- Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40745.891.929
- Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40757.176.467