Primul proiect din Europa care va elabora mecanisme pentru introducerea costurilor serviciilor de mediu în scheme de plată publice și private a fost lansat pe 26 mai la Ruse. Implementat de WWF (World Wide Fund for Nature) în România și în Bulgaria, pe o durată de 4 ani, proiectul “Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării” se numără printre cele doar 20 de inițiative similare existente în lume și propune o abordare nouă a susținerii financiare a măsurilor și practicilor de conservare a naturii, prin recunoașterea și includerea serviciilor aduse de mediu comunităților umane. Valoarea totală a proiectului este de 2 314 049 dolari, din care 48,1% reprezintă cofinanțarea susținută de WWF.
Plățile pentru serviciile de mediu sau prețul pe care îl punem pe natură
O mare parte dintre noi prețuim natura datorită condițiilor de recreere pe care le oferă, sau pentru frumusețea locurilor sălbatice. Insă puțini ne gandim la faptul că natura ne face în fiecare zi un “serviciu”, furnizându-ne sol, apă, alimente, protejându-ne împotriva calamităților. Toate acestea reprezintă servicii de mediu de care beneficiem individual sau pe care ne bazăm afacerile și dezvoltarea economică a societății.
Serviciile de mediu se împart în patru categorii:
• Serviciile de suport – creează condițiile necesare pentru furnizarea altor servicii de mediu (Exemple: fotosinteza, formarea solului).
• Serviciile de furnizare – toate produsele furnizate de către ecosisteme (Exemple: alimentele, fibrele, combustibilii, ierburile și plantele medicinale, resursele genetice, apa potabilă).
• Serviciile de reglementare – capacitatea ecosistemelor de a reglementa procesele naturale importante (Exemple: reglementarea climatului, calitatea și cantitatea apei).
• Serviciile culturale – beneficiile imateriale ale serviciilor de mediu (Exemple: valoarea estetică a peisajului, spațiile de recreere).
Conceptul de PES (Payment for Environmental Services) a apărut la nivel internațional la începutul aniilor `90, ca un instrument pentru asigurarea menținerii calității acestor servicii și a ecosistemelor naturale pe care se bazează. Plățile funcționează pe sistemul mecanismelor financiare de piață sau al subvențiilor publice.
Plăţile pentru beneficiile oferite de păduri, de solurile fertile şi de alte ecosisteme naturale reprezintă o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi garanția că aceste beneficii vor continua să existe şi pentru generaţiile următoare. Plăţile vor încuraja proprietarii de terenuri să le administreze în aşa fel încăt să evite daunele şi costurile adiţionale pentru alţi utilizatori ai resurselor.
Un exemplu de plată pentru serviciile de mediu este o firmă de îmbuteliere care foloseşte apă purificată de o pădure din amonte. Pentru a menţine acest serviciu – apă purificată – compania plăteşte o anumită sumă de bani administratorilor pădurii pentru a asigura o bună gospodărire în continuare.
În prezent există numeroase exemple de scheme de plată pentru serviciile de mediu care au fost implementate cu succes. În Europa, companiile care îmbuteliază apa minerală Vittel și Perrier plătesc fermierilor sume de bani pentru a proteja calitatea apei, în procesul de exploatare agricolă a zonei. În America de Sud există scheme de plată pentru conservarea bazinelor hidrografice, în cadrul cărora companiile distribuitoare de apă potabilă în orașe plătește fermierilor din lungul bazinelor plăți pentru protejarea calității apei.
Ce își propune proiectul WWF?
Intitulat “Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării”, finanțat de UNEP, prin fondurile GEF (Global Environmental Facility), cofinanțat de WWF și sprijinit de Uniunea Europeană, proiectul va fi implementat de către WWF în România și în Bulgaria, dezvoltând și promovând primele plăți pentru serviciile de mediu din regiune. Practic, proiectul va demonstra funcționalitatea plăților pentru serviciile de mediu și a schemelor de finanțare în bazinul Dunării, cu aplicabilitate și pe alte bazine hidrografice internaționale.
„Prețul atribuit unui serviciu de mediu se situează, după regula generală a stabilirii prețurilor, undeva între limita maximă pe care cererea este dispusă să o plătească și cea minimă, reprezentată de costurile furnizorului. O mare parte din munca depusă de WWF poate fi interpretată drept un efort de a ridica limita maximă, în sensul de a-i convinge pe oameni că este în interesul tuturor să plătim pentru protejarea naturii”, a declarat Pablo Gutman, economist în cadrul Programului Macroeconomic al WWF International.
Componenta de bază a proiectului va consta în demonstrarea practică a implementării la nivel local a plăților, atât publice cât și private pentru serviciile de mediu oferite de sistemele naturale din Bazinul Dunării. De asemenea, prin activitățile incluse în proiect se urmărește instruirea factorilor interesați din România și Bulgaria în problematica plăților pentru serviciile de mediu și, în final, creșterea capacității managerilor de bazine hidrografice și a altor categorii de actori din bazinul Dunării pentru aplicarea practică și participarea în scheme de tip PES. Un obiectiv important este şi schimbul de experienţă cu alte ţări din bazinul Dunării, în special Serbia şi Ucraina, dar şi cu alte țări din bazine hidrografice de pe alte continente.