WWF România solicită o analiză oficială clară a informațiilor cuprinse în Inventarul Forestier Național (IFN), alături de interpretarea evoluţiei rezultatelor obţinute, informații prezentate cetățenilor în cadrul unei dezbateri publice.
De asemenea, WWF solicită publicarea tuturor rezultatelor IFN pentru care a fost dimensionat și pentru care există acoperire statistică, împreună cu metodologia de lucru și îndrumarul de culegere a datelor de teren pentru ambele cicluri de inventariere.
În ultimii ani, s-au vehiculat în spațiul public diferite cifre cu privire la volumul de lemn tăiat ilegal, din diferite raportări instituționale sau studii independente, a căror fundamentare științifică generează multe controverse. Recent se discută rezultatele din IFN (Ciclul II), respectiv existența unui volum „dispărut” de cca 20 milioane mc /an, care este interpretat ca fiind volumul tăierilor ilegale din România (informațiile nu au fost prezentate în mod oficial și nici explicate într-un cadru formal).
Este greșit să se interpreteze că volumul „dispărut” reprezintă în totalitate volumul tăierilor ilegale și trebuie cunoscut că raportul surprinde în mare parte situația din teren existentă înainte de octombrie 2014. În absența unei analize riguroase a rezultatelor IFN pot să apară interpretări eronate care riscă să poziționeze pe o direcție greșită principiile de dezvoltare a politicii forestiere din România. Pădurea și societatea în ansamblul ei vor rămâne în final să plăteasca lipsa unor informații clare cu privire la situația de fapt, spune Radu Vlad- Coordonator proiecte regionale păduri la WWF România.
Aquila non capit musca (vulturul nu prinde muște) – tot așa nici IFN nu este dimensionat să precizeze volumul tăierilor ilegale
IFN este un instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. Oferă informații statistice la nivel național despre evoluția suprafeței și structurii pădurilor, volumul de lemn pe picior (adică a arborilor vii în pădure), creșterea curentă anuală a pădurilor, lemn mort etc. Având în vedere că IFN se bazează pe o prelucrare statistică a datelor din teren și nu este un recensământ al arborilor din România, este extrem de important să fie cunoscute datele pentru care există acoperire statistică și care să fie interpretate luând în considerare erorile standard asociate.
Până acum, atât autoritatea competentă, cât și reprezentanții INCDS au susținut că IFN nu poate să identifice volumul tăierilor ilegale. IFN nu ajută la determinarea cuantumului tăierilor ilegale însă confirmă că recoltarea ilegală a lemnului este încă o problemă relevantă.
Până în prezent nu a fost dezvoltată o analiză de actualitate, fundamentată pe o metodologie științifică riguroasă, care să fi avut drept scop cuantificarea nivelului tăierilor ilegale la nivel național. Ceea ce s-a dezvoltat până în prezent sunt diferite rapoarte și analize care surprind relevanța acestui fenomen și pârghiile care îl activează.
IFN confirmă relevanța principiilor și direcțiilor de acțiune pentru combaterea tăierilor ilegale:
Monitorizare și control la prima punere pe piaţă a lemnului
Valorificarea lemnului pe picior fără o verificare a produselor din lemn la prima plasare pe piață (la ieșirea din pădure) constituie astăzi principala cauză a controverselor legate de tăierile ilegale în România. În practica silvică se vinde un volum aproximat cu două zecimale, în condițiile în care erorile admise legal depășesc 20%, însă mai puțin de 1% din transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure și prima plasare pe piață. Aceasta situație este impusă astăzi prin actualul cadru legislativ (regulamentul de valorificare a lemnului, normele privind circulația materialelor lemnoase – SUMAL, regulamentul de pază a pădurilor, statutul personalului silvic etc).
Este nevoie de o schimbare radicală a modului de valorificare a lemnului și, mai ales, a sistemului de combatere a tăierilor ilegale asociat acestuia. Soluțiile integrate propuse și susținute de WWF România se regasesc aici.
Metode, cifre, erori standard și multe semne de întrebare cu privire la rezultatele IFN
WWF România a cerut în repetate rânduri lămuriri cu privire la modul de culegere a datelor de pe teren, metodologia utilizată, analiza informațiilor privind resursele forestiere şi interpretarea evoluţiei rezultatelor obţinute. Din păcate, nu am primit un răspuns, iar rezultatele parțiale nu au fost communicate în mod adecvat nici de către instituția care a realizat inventarul (INCDS), nici de către ministerul de resort în calitate de beneficiar. Astfel s-a creat un spațiu pentru diferite interpretări care au generat multă confuzie.
În cele ce urmează prezentăm doar câteva semne de întrebare cu privire la rezultatele IFN
- Cum se explică și din ce este format acest volum de lemn dispărut?
Volumul dispărut estimat de IFN înglobează în mod evident și volumul tăierilor ilegale însă este absolut greșit să fie interpretat ca fiind doar volumul tăierilor ilegale. În toate țările care au implementat un Inventar Forestier Național există un volum dispărut, însă pentru România, autoritățile și proiectanții nu au explicat pană acum în mod public cum trebuie înțeles acest rezultat. Volumul dispărut apare și din cauza comparării unor date obținute prin metode și surse diferite, în scopuri diferite?
- Ce procent din volumul de lemn dispărut este aferent celor cca 400.000 ha păduri aparținând proprietarilor privați incluse în Fondul Forestier Național (FFN) și pentru care nu se sunt asigurate servicii silvice?
Peste 8% din fondul forestier național este în proprietatea a peste 300.000 proprietari persoane fizice care dețin suprafețe cuprinse între 0,1-10,0 ha. Pentru o buna parte din aceste suprafețe nu exista o forma de proprietate clară. Din motive administrative dar și financiare, aceste păduri nu sunt inca preluate in paza de catre nici o structura silvica.
- Ce procent din volumul de lemn dispărut este aferent celor cca. 500.000 ha de pădure din afara FFN (fânețe sau pășuni împădurite pentru care recoltarea lemnului și chiar defrișarea este la latitudinea proprietarului conform prevederilor legale)?
Evaluarile WWF demonstrează că peste 25% din „tree cover loss” la nivel național sunt reprezentate de suprafețe din afara FFN (N.B. prin plățile directe pe suprafață în agricultură, începând cu anul 2008 a fost chiar stimulată defrisarea legală a acestor suprafețe de pădure).
- Dacă și cât din lemnul mort se regăsește în volumul de lemn dispărut?
Rezultatele IFN (ciclul I și II) referitoare la lemnul mort pe picior și la sol sunt prezentate incomplet. În funcție de cum este definit, o parte din lemnul mort se poate regasi în acest volum dispărut, dar rezultatele IFN publicate până acum nu comunică evoluția acestor cantități si nici modul de culegerea a datelor de pe teren. Începând cu anul 2012, în România sunt peste 2,5 mil ha păduri certificate și cca 40% din pădurile României sunt incluse în siturile Natura 2000, unde sunt impuse prin lege sau asumate voluntar condiții de mediu privind conservarea lemnului mort. IFN ar trebui sa comunice evoluția cantităților de lemn mort, fiind un indicator de interes și pentru conservarea biodiversității.
- Care este ponderea piețelor de probă, ce surprind realitățile (activități de recoltare a masei lemnoase) din perioada 2008-2014, care au influențat rezultatele IFN publicate în 2018?
Volumul „dispărut” estimat în primul ciclu IFN a fost estimat la 8,6 mil mc, iar în cel de-al doilea ciclu (pentru perioada 2013-2018) volumul dispărut pare că este de 20 mil mc /an. Care este aportul perioadei 2008-2014 la estimarea volumului „dispărut”? Este posibil ca volumul tăierilor ilegale să se fi dublat în condițiile în care este recunoscut faptul că tăierile ilegale (tăierile fără drept), au scăzut ca intensitate în ultimii 4 ani?
- Care este concret metodologia de lucru și care sunt tehnicile de estimare utilizate în IFN?
Pe site-ul IFN sunt prezentate rezultate care nu ar fi putut fi obținute în mod corect și complet dacă a fost urmată metodologia precizată. Spre exemplu, în cazul evaluării gradului de naturalețe, pentru determinarea pădurilor virgine şi cvasi-virgine, nu au putut să fie luați în considerare în integralitatea lor indicatorii de identificare aprobaţi conform legislației (i.e. criteriul de forma și suprafața). În comunicarea rezultatelor sunt utilizati termeni care nu sunt clar precizati si care foarte probabil au înțelesuri diferite fata de termenii definiți în legislație. Solicităm publicarea metodologiei de lucru și a îndrumarului de culegere a datelor din teren.
- Cum se poate explica faptul că unele rezultate publicate alături de erorile de eșantionare asociate nu corespund cu înregistrările oficiale?
Se oferă o evidență a suprafețelor de pădure în raport cu tipul funcțional ce totalizează cca 7 mil ha însă în amenajamente silvice sunt incluse mai puțin de 6 mil ha (încadrarea în tipuri funcționale se realizează doar prin amenajamente silvice). Cum a fost determinată încadrarea pe tipuri funcționale? (ex. pentru suprafețele încadrate în Tipul I funcțional – protecție strictă, s-ar putea ca datele să nu corespundă realității).
- Care este distribuția pe clase de vârstă a fondului forestier pentru care se reglementează procesul de producție (tipurile funcționale TIII-TVI)? Dar pentru suprafețele incluse în TI-TII? Cum s-a determinat vârsta arborilor și a arboretelor (a pădurii)?
- Pentru interpretarea rezultatelor IFN și compararea lor cu înregistrările oficiale (SUMAL sau INS) ar trebui considerate și erorile standard generate de metoda dendrometrica respectiv erorile de măsurare? Dacă da, care sunt acestea?
Despre rolul IFN
Rezultatele oficiale publicate pe site-ul IFN indică, per ansamblu, rezultate pozitive pentru silvicultura din România. Pădurile din România sunt în creștere, prezintă acumulări considerabile de biomasă, predominant într-o compoziție și regenerare naturală.
Proiectul IFN trebuie să continue și pe viitor, să asigure furnizarea mai multor informații de interes general (inclusiv pentru conservarea biodiversității), iar interpretarea clară și transparentă a rezultatelor să stea la baza politicilor forestiere naţionale, pentru o gestionare durabilă a pădurilor