Anul acesta Ziua Dunării este marcată de WWF-România cu mare încredere în importanța educației în formarea cetățenilor de mâine, pentru conservarea naturii. Astăzi se lansează primul ghid educațional care tratează în egală măsură Dunărea, Delta Dunării și sturionii din Dunăre: Exploratori ai Dunării și ai Sturionilor din Dunăre.
Ghidul Exploratori ai Dunării și ai Sturionilor din Dunăre face parte dintr-o serie de trei ghiduri educațional pe care WWF-România îl realizează completând seria deja cunoscută care tratează natura sălbatică din Carpații de Sud-Vest și zimbri. Ghidul este structurat în trei părți, primele două tratând subiecte teoretice legate de Coridorul Verde al Dunării Inferioare, Delta Dunării și sturionii din Dunăre și a treia parte care reprezintă bazele viitoarelor Cluburi de tineri activi pentru Dunăre și Sturionii din Dunăre. Practic, această ultimă parte reprezintă curriculumul complet destinat profesorilor și elevilor coordonatori, care să îi îndrume pe aceștia pas cu pas în construirea unor generații de tineri adulți responsabili cu mediului, implicați în identificarea și soluționarea problemelor cu care comunitățile lor se confruntă. Ghidul este destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 12-18 ani de la gimnaziu și liceu și este disponibil online aici.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Conservarea sustenabilă a sturionilor din Dunăre prin prevenirea și reducerea braconajului și comerțului ilegal cu produse din sturion” cu contribuția financiară din partea programului Comisiei Europene LIFE+ și cofinanțat de WWF-Olanda.
România găzduiește ultimul sector al fluviului Dunărea neîntrerupt de baraje, Dunărea Inferioară
Până prin anii 90, lunca și Delta Dunării au suferit modificări majore prin îndiguirea și desecarea unor suprafețe inundate sau inundabile însemnate și transformarea lor în terenuri agricole. Mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute și, odată cu ele, serviciile pe care le furnizează: protecția împotriva inundațiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunități de turism și recreere, pește și alte surse de hrană.
Zonele inundabile cu tot ce însumează ele (lacuri, brațe laterale ale Dunării) sunt importante pentru depunerea icrelor de către pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. Astfel, zonele umede din lungul Dunării erau rezervoare importante de resurse naturale pentru localnici. Întreruperea legăturii fluviului cu lunca inundabilă, a dus la pierderea acestor beneficii oferite de natură și a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații și protejarea astfel a localităților de viituri puternice. Află de aici mai multe despre ce face WWF-România pentru conservarea zonelor umede din lungul Dunării.
Sturionii, cel mai valoros dar al Dunării
Apăruți în urmă cu 200 de milioane de ani, contemporani cu dinozaurii, sturionii sunt pești migratori străvechi aflați astăzi în pragul dispariției. Dunărea Inferioară este unul dintre ultimele sectoare de apă dulce unde mai pot fi găsiți sturioni sălbatici. Pescuitul ilegal – în principal pentru caviar – este cea mai mare amenințare directă împotriva sturionilor din Dunăre. Acesteia i se adaugă pierderea habitatelor și întreruperea migrării către zonele de reproducere. În România din anul 2006 este interzis pescuitul sturionului, interdicția fiind valabilă până în prima parte a anului 2021. Află de aici ce face WWF-România pentru conservarea sturionilor din Dunăre.
actionez.ro, prima platformă online de sesizare a tuturor problemelor de mediu
Problemele de mediu, fie că vorbim despre un posibil caz de braconaj sau un comportament nepotrivit la adresa mediului, de luna aceasta pot fi semnalate online cu ajutorul platformei actionez.ro. Această platformă funcționează ca un formular online interactiv. Cetățenii îl completează cu informațiile pe care le au și, în funcție de caz, fie le este indicat să trimită o sesizare către instituția sau instituțiile relevante problemei identificate de ei, fie primesc o serie de recomandări, în funcție de problematică. Sesizarea va fi redirecționată automat de către platformă instituției căreia îi este destinată. Odată trimisă sesizarea, aceasta va apărea pe harta sesizărilor trimise de toată lumea. Pe măsură ce instituția răspunde sesizării, platforma va arăta gradul de soluționare, în timp real.