La inițiativa WWF, câțiva fermieri din mai multe părți ale Europei s-au întâlnit ieri cu membri proeminenți ai Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, pentru a le expune punctul lor de vedere legat de ameliorarea politicilor de dezvoltare rurală durabilă în următoarea Politică Agricolă Comună. Toți fermierii invitați la eveniment adoptă practici agricole care protejează biodiversitatea și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în regiunile din care provin.
Fermierii au venit la Bruxelles din Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, România, Bulgaria și Italia, pentru a demonstra că măsurile de mediu nu numai că reduc costurile din agricultură, dar contribuie la construirea unor ferme durabile și de succes.
Daniel Cișmaș, fermierul care a reprezentat România în cadrul evenimentului de la Parlamentul European, are o fermă ecologică de 33 ha în Transilvania, care produce brânză, legume și ceaiuri din plante medicinale. „Să fii mic fermier sau țăran este un stil de viață în România și personal am simțit cu multe ocazii că rolul pe care îl jucăm în păstrarea biodiversității și stimularea viabilității în comunitățile rurale nu este pe deplin recunoscut. Astfel doresc ca noua Politică Agricolă Comună să recunoască într-un mod holistic rolul pe care îl au micii fermieri, și nu doar să-i recompeseze pentru că sunt mici. Această recunoaștere o văd transpusă într-o schemă care să ne sprijine începând de la cultivarea produselor agricole cu valoare naturală ridicată și procesarea lor în produse de calitate, până la sporirea oportunităților pentru noi de a ne promova și vinde produsele” a declarat Cișmaș, în cadrul evenimentului de ieri.
WWF consideră că Politica Agricolă Comună (PAC) are nevoie de o schimbare radicală, astfel încât să facă față provocărilor economice, sociale și de mediu pe care le ridică cerințele de siguranță alimentară și gestionarea terenurilor în Europa, precum și să asigure prosperitatea comunităților rurale.
Astfel, dacă se dorește păstrarea actualului stil de viață în armonie cu natura, precum și a vitalității comunităților locale, dezvoltarea rurală trebuie să fie considerată elementul cheie în următoarea PAC. “Înverzirea” plăților directe este esențială, dar nu și suficientă să asigure menținerea valorilor naturale ale spațiului rural. Suportul financiar pentru programele de dezvoltare rurală trebuie să fie dublat în propunerea Comisiei Europene pentru noul regulament PAC (vezi notă pentru editori).
Europarlamentarul Karin Kadenbach, unul dintre organizatorii evenimentului, a declarat:
”Am auzit astăzi că armonizarea nevoilor din agricultură cu mediul înconjurător și comunitățile rurale e posibilă și poate genera noi locuri de muncă. Parlamentul European trebuie să asculte aceste voci, atunci când redactează viitoarea Politică pentru Dezvoltare Rurală, în următoarele luni, și să găsească soluții pentru a sprijini fermierii care vor să practice agricultura durabilă”.
Poziția WWF față de Dezvoltarea Rurală
WWF consideră estențial ca măcar 50% din bugetul PAC (2014-2020) să fie alocat dezvoltării rurale (Pilonul II), astfel încât să îndeplinească obiectivele de mediu și să sprijine dezvoltarea locală sustenabilă. WWF dorește, de asemenea, să se asigure că nu vor exista transferuri de fonduri de la Pilonul II (dezvoltare rurală) la Pilonul I (plăți directe).
WWF crede că este vital ca 50% din fondurile Pilonului II să fie concentrate pe măsurile de mediu.
Notă pentru editori
Bugetul total al UE în perioada 2007-2012 a fost de 976 miliarde de euro. Din acest buget, 96 de milioane au mers către activități de dezvoltare rurală, iar alte 308 au mers către plățile directe.