La cea de-a cincea Conferință a Părților din Convenția Carpatică, ce a avut loc săptămâna trecută la Lillafuered, Ungaria, reprezentații celor șapte Părți ale Convenției, respectiv România, Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria, Ucraina și Serbia, și-au luat angajamente legate de protecția pădurilor, agricultură și schimbările climatice.
Un nou Articol al Convenției recunoaște gradul crescut de vulnerabilitate în care, asemeni altor regiuni muntoase, Carpații se află în fața schimbărilor climatice. Prin acesta, Părțile își asumă că vor aplica măsuri precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în paralel cu acțiuni de adaptare la efectele schimbărilor climatice deja existente, spre exemplu prin includerea lor ca premise atunci când se iau decizii de planificare și dezvoltare.
În ce privește pădurile, țările membre au recunoscut progresele făcute în identificarea și protejarea pădurilor virgine. Părțile au luat însă în considerare și problema tăielor ilegale, angajându-se să ia măsuri împotriva acestui fenomen. Munții Carpați găzduiesc unele dintre cele mai extinse zone împădurite, inclusiv cele mai mari arii de păduri virgine, dacă nu luăm în calcul Rusia și nordul Scandinaviei.
„Au existat progrese în ultimii ani pentru protejarea pădurilor din Carpați, care sunt printre cele mai valoroase din Europa. Cu toate acestea, amenințări serioase există în continuare, atât din cauza tăierilor ilegale, dar și a celor legale. Tocmai de aceea e important ca guvernele țărilor din zona carpatică, precum și alți actori interesați, să rămână angajați în rezolvarea acestor probleme. Odată dispărute, aceste habitate unice și extrem de valoroase vor fi pierdute pentru totodeauna”, a declarat Adreas Beckmann, director regional al Programului WWF Dunăre-Carpați.
Colaborare pentru a face față noilor provocări
Protocolul asupra Agriculturii și Dezvoltării Rurale, semnat de reprezentanții celor șapte Părți ale Convenției, decide nevoia de colaborare pentru a face față provocărilor sociale, economice și de mediu asociate agriculturii și dezvoltării rurale. Regiunea carpatică include zone bogate în tradiții și cultură dezvoltate de-a lungul secolelor de existență a comunităților și agriculturii locale, care acum sunt amenințate de schimbările intervenite în modul de viață și modul de exploatare a suprafețelor. Actualul Protocol se adaugă altor protocoale deja existente privind Managementul Sustenabil al Pădurilor, Biodiversitatea, Transporturile, Moștenirea Culturală și Turismul.
În luarea deciziilor, Părțile Convenției au luat în considerare o serie de inițiative asumate de WWF, precum eforturile de a promova dezvoltarea infrastructurii verzi, de a rezolva conflictele dintre domeniul transporturilor și coridoarele ecologice, dar și de a reduce problema conflictelor între oameni și fauna sălbatică. WWF a jucat un rol activ și în susținerea dezvoltării și implementării Protocolului privind Protecția Pădurilor și Managementul Sustenabil.
Sesiunea ministerială care a avut loc joi s-a concentrat asupra viitorului regiunii carpatice. Viziunea pe termen lung oferită de directorul regional WWF-DCP Andreas Beckmann, alături de tineri veniți la Convenție din mai multe zone ale Carpaților, a oferit un cadru de reflecție pentru miniștri și secretari de stat asupra dezvoltării, provocărilor și oportunităților viitoare pentru regiunea muntoasă.
Convenția Carpatică este una dintre platformele cheie de politici publice în care se înscrie activitatea WWF derulată în Centrul și Sud-Estul Europei. WWF a acționat ca observator oficial și susținător activ al Convenției, în mod special legat de biodiversitate, infrastructura verde și coridoarele ecologice, ariile protejate, protecția și managementul pădurilor, adaptarea la schimbările climatice, transport și educația pentru ecologie.