WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a trimis recomandările sale către Ministerul Energiei și Ministerului Apelor și Pădurilor, pentru revizuirea direcțiilor strategice cu privire la energie și schimbări climatice pe care țara noastră se va baza până în 2030 și 2050, ținând cont și de recomandările Comisiei Europene.
Varianta actuală a Planului Integrat în Domeniul Energiei și schimbărilor Climatice (PNIESC) propune o serie de măsuri contradictorii fără a consulta societatea civilă, împiedicând o abordare colectivă pentru prioritizarea problemelor cruciale în atingerea obiectivelor naționale în materie de climă și energie.
WWF cere eliminarea investițiilor nesustenabile (precum proiectele hidroenergetice distructive) și promovarea surselor regenerabile prietenoase cu mediul (atât clima cât și biodiversitatea), a comunităților energetice independente, a eficienței energetice, a măsurilor reale de reducere a sărăciei energetice.
Arderea punților salvatoare
Planul prevede o reducere a consumului de biomasă în sectorul de încălzire și răcire până în 2030, intenționează înlocuirea biomasei cu pompe de căldură, dar se propune și triplarea procentului de energie electrică produsă din biomasă. Planul nu conține etape clare și nici indicatori de monitorizare pentru reducerea consumului de biomasă în sectorul de încălzire.
În loc să respecte și încurajeze angajamentele asumate la nivel european, și să protejeze pădurile ca resursă vitală în atenuarea schimbărilor climatice, Guvernul României alege din nou să pericliteze siguranța oamenilor și a naturii.
WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) recomandă valorificarea superioară a lemnului prin utilizarea lui responsabilă, care pune accent pe stocarea carbonului în produse de lungă durată, nu pe ardere pentru producția de energie, oferirea de stimulente financiare care să promoveze utilizarea lemnului cu umiditate scăzută pentru o mai mare eficiență energetică, urgentarea și prioritizarea surselor alternative de energie regenerabilă, echitabile pentru toți. De asemenea, trebuie să aliniem utilizarea biomasei forestiere la obiectivele și politicile UE din 2026 până în 2030, conform RED III și să avem o ofertă de biomasă care să fie în concordanță cu obiectivul privind utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultura (LULUCF). Recomandările Comisiei Europene asupra PNIESC subliniază: „Stabilirea unei căi concrete pentru atingerea obiectivului național LULUCF”.
Peisajul energetic al țării noastre este în pericol
În lipsa unor programe detaliate, a unor termene specifice și a unor indicatori de performanță, este puțin probabil să fie atinse obiectivele și etapele prezentate în PNIESC-ul revizuit pentru 2030, care vizează reducerea ponderii consumului final de energie de la 33 % în 2019 la 30 % până în 2030, în special în sectorul clădirilor.
În ciuda faptului că noul plan are prevederi care includ optimizarea infrastructurii energetice și „mai multe rețele” el ar trebui să urmărească un echilibru mai bun între rețelele de distribuție și de transport, cu coordonarea DSO/TSO, pentru a utiliza mai bine rețeaua electrică existentă și pentru a extinde capacitatea acesteia pentru energia regenerabilă.
De asemenea, noile prevederi trebuie să susțină capacitățile individuale de stocare a energiei și formarea de comunități energetice.
WWF îndeamnă Guvernul să acorde prioritate eficienței energetice în locul simplei extinderi a rețelelor. Să optimizăm ceea ce avem și să minimizăm risipa de energie.
Noul PNIESC trebuie să definească în mod concret standarde riguroase de performanță energetică în conformitate cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor și să pună accent pe principiul prioritizării eficienței energetice.
„Este îngrijorător faptul că 15,2% din populația României, nu își poate încălzi corespunzător casele. Acțiuni urgente și concrete, cu alocări de fonduri pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor și înlocuirea echipamentelor cu unele prietenoase cu mediul, sunt esențiale pentru a sprijini populația vulnerabilă energetic”.
Adevărul din spatele investițiilor hidroenergetice
Proiectul de revizuire a PNIESC stârnește îngrijorare, deoarece include opt proiecte hidroenergetice depășite și controversate, care prezintă provocări semnificative pentru mediu și contribuie în mod minim la sistemul energetic.
Aceste proiecte au fost abandonate din motive economice, de rentabilitate, de eficiență și de impact asupra mediului. Includerea lor în plan a necesitat stabilirea unui cadru legislativ permisiv, încălcând legislația existentă care a transpus Directivele Natura 2000 și Directiva Cadru Apă în România. WWF consideră că daunele aduse naturii în urma acestor proiecte controversate depășesc beneficiile modeste pe care le aduc sectorului energetic și pledează pentru eliminarea lor din versiunea finală a PNIESC.
În plus, în luna noiembrie 2023, Comisia Europeană a trimis o scrisoare suplimentară României, care nu face decât să confirme faptul că procedurile de avizare ale amenajărilor hidroelectrice se fac într-un mod superficial, și permit distrugerea râurilor de munte ale României furnizând cantități insignifiante de energie electrică.
Dreptate pentru consumatori și prosumatori
Au fost adoptate și puse în aplicare mai multe acte juridice care se adresează consumatorilor vulnerabili de energie. Legea nr. 226/2021, stabilește măsuri de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de energie, dar, din păcate, acestei legi îi lipsesc normele de aplicare și bugetele privind eficiența energetică a locuințelor consumatorilor vulnerabili.
Proiectul de revizuire a PNIESC menționează ocazional comunitățile energetice, dar nu abordează principalele bariere în calea înființării și funcționării acestora. Comisia Europeană a notat acest aspect și recomandă majorarea atenției pe dezvoltarea durabilă a prosumatorilor și pe facilitarea comunităților energetice, subliniind importanța abilitării consumatorilor de a-și genera propria energie regenerabilă. Măsurile cruciale legate de gestionarea cererii și de reconfigurare a rețelei lipsesc, ceea ce împiedică realizarea tehnică a creșterii numărului de prosumatori și de comunități energetice. Abordarea acestor lacune este esențială pentru realizarea tranziției preconizate către sisteme energetice durabile și descentralizate.
Costurile trebuie să fie echitabile, iar energia trebuie să fie accesibilă, nu să împovăreze consumatorii sau prosumatorii. Suntem adepții unei revoluții a renovărilor, iar acest lucru este imposibil fără stimulente financiare pentru a eficientiza energetic locuințele mai vechi reducând astfel poluarea și costurile mari ale energiei pentru populația vulnerabilă.
Apelul nostru este ca Guvernul României să revizuiască PNIESC astfel încât să onoreze pe deplin angajamentele asumate la nivel european în ceea ce privește atingerea obiectivelor climatice și energetice și protejarea drepturilor cetățenilor la accesul la energie curată și un viitor nepoluat.
Recomandările WWF pentru revizuirea Planului Integrat în Domeniul Energiei și schimbărilor Climatice (PNIESC)
Vineri, 19 ianuarie 2024, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a trimis către Ministerul Energiei și Ministerul Apelor și Pădurilor- recomandări concrete pentru revizuirea proiectulului actualizat PNIESC.
Puteți consulta documentul aici.
Bianca Ștefănuț, Manager Comunicare Climă și Energie, [email protected], +40 730 098 722