Situl Codrii Seculari de la Strâmbu-Băiuţ primește vizita autorităţilor pentru prima dată de la desemnarea UNESCO

Joi, 26 aprilie a.c., WWF-România a organizat alături de Direcția Silvică Maramureș și Ocolul Silvic Strâmbu-Băiuț o vizită in situl Codrii Seculari de la Strâmbu-Băiuț. Întâlnirea a avut ca scop promovarea pădurilor virgine, parte a patrimoniului mondial UNESCO și includerea sitului în strategia de dezvoltare a județului Maramureș. La eveniment au participat principalii actori din domeniul administrativ/de mediu/turistic: de la autorități, instituții publice, administratori de arii protejate, ghizi, la centre de informare turistică și ONG-uri.

De la recunoașterea internațională UNESCO, la bunăstarea comunităților locale

Vizita în teren a cuprins un scurt istoric al demersurilor WWF-România/Direcția Silvică Maramureș pentru identificarea și protejarea pădurilor virgine din situl Codrii Seculari de la Strâmbu-Băiuț și parcurgea traseului tematic de la Poiana Botizii. Circuitul străbătut prin pădurea desemnată sit UNESCO a reușit să ilustreze importanța acestor păduri din punct de vedere științific, ecologic si cultural. În timpul drumeției, participanții au aflat ce este o pădure virgină/cvasivirgină, care sunt elementele structurale caracteristice și principalele specii de plante și animale ce trăiesc aici; de asemenea au putut admira peisajul forestier marcat de arbori cu înălțimi și dimensiuni impresionante.

În Maramureș putem vorbi de o adevărată civilizație a lemnului – aici, lemnul a însoțit îndeaproape viata comunităților locale, de la naștere (prin leagăn), până în mormânt (în copârșeu); de la activitățile practice, de la toiagul păstorului până la bisericile în care oamenii se închină de sute de ani. Identitatea comunităților este astfel strâns legată de Cea care a fost sursă de inspiratie, materie și energie pentru această civilizație e lemnului – Pădurea. Acestea sunt pădurile care odinioară ocupau cea mai mare parte a teritoriului, astăzi fiind esențiale pentru păstrarea identității culturale a Maramureșului.

“Considerăm că putem promova această valoare recunoscută astăzi de cel mai înalt for științific (UNESCO), în beneficiul comunităților locale din Maramureș, doar împreună. Ne dorim să colaborăm pentru punerea în valoare a acestei zone, pentru că fiecare organizație are cu siguranță soluții prin care să susțină acest patrimoniu universal, adăpostit de comuna Strâmbu-Băiuț”, a declarat Radu Vlad, Coordonator proiecte regionale păduri la WWF-România, în deschiderea evenimentului.

Pădurile virgine – un bastion al naturii sălbatice

Aici, procesele ecosistemice nu au fost influențate semnificativ de către om – tocmai de aceea în aceste păduri  există o biodiversitate caracteristică extrem de bogată, fiind prezente toate speciile care ar putea popula acest tip de habitate, într-un echilibru natural (ex. doar în făgete existând peste 10.000 de specii).

Scurtă prezentare a ariei protejate Codrii Seculari de la Strâmbu-Băiuţ

Aceste păduri au fost incluse în situl de importanţă comunitară ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu-Băiuţ în anul 2011. Situl are o suprafaţă de 2962 hectare. Obiectivul principal al ariei protejate îl constituie conservarea unor ecosisteme forestiere virgine/cvasivirgine primare, aflate într-un stadiu de echilibru dinamic, cu structuri complexe, pluriene, cu elemente multiseculare. Este vorba în principal de păduri de amestec de brad si fag, cu vârste  ce depășesc 500 ani. Pădurile acestea adăpostesc animale emblematice din Carpaţi (lup, urs, râs), zeci de specii de păsări, sute de tipuri de insecte.

Ca o recunoaştere a importanței acestor codrii seculari, în anul 2017, 598 hectare  din suprafaţa sitului a fost inclusă în lista Patrimoniului UNESCO, în cadrul iniţiativei „Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei”, nominalizare ce reuneşte cele mai reprezentative şi bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al acestei specii.

“Pădurea aceasta nu este doar o lecție vie despre ecologie sau silvicultură, ci și o lecție despre normalitate. Aici, unde singur arhitect este Dumnezeu (prin legile naturii), putem  înțelege cel mai bine universul pădurii și ca un curs de antropologie sau cultură civică. Din rezultatul acestei evoluții naturale de mii de ani, putem regăsi modelul care să ne inspire cum ar trebui să ne comportăm în societate, în lupta pentru existență a fiecăruia dintre noi dar în același timp urmărind interesul pe termen lung al comunității – atât de frumos exemplificat de pădurea ca ecosistem, ce atinge aici cea mai mare productivitate și stabilitate”, a mai adăugat Radu Vlad.