WWF avertizează că seceta prelungită care a afectat Dunărea Inferioară în această toamnă este un semnal de alarmă privind capacitatea ecosistemelor de a se adapta la aceste schimbări, și a impactului pe care intervențiile de orice natură în albia fluviului le pot genera în astfel de condiții.
Conform Agenţiei pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea din Bulgaria, nivelul fluviului din acest an este cel mai scăzut din ultimii 60 de ani. Seceta a scos la iveală o mulţime de bancuri de nisip, multe dintre insulele de pe Dunăre fiind acum accesibile de pe mal. În această vară, o expediţie organizată de WWF în lungul Dunării Inferioare în România și Bulgaria a arătat o reducere a efectivelor populaţiilor de păsări, din cauza nivelului extrem de scăzut al fluviului. Aceeași cauză au avut-o și naufragiile vaselor de mare tonaj din aceeași perioadă.
« Probabilitatea cu care evenimentele climatice extreme se vor manifesta este din ce în ce mai mare, de aceea o soluție pentru contracararea efectelor lor este crearea de coridoare ecologice și menținerea conectivității rețelei de arii protejate.», spune Andreas Beckmann, Directorul WWF Programul Dunăre- Carpaţi.
« Un mod prin care putem reuşi acest lucru este să protejăm sectoarele de fluviu aflate în condiții naturale. Zonele umede din lungul fluviului aveau capacitatea de a absorbi apa în timpul inundaţiilor, şi de a o elibera, treptat, înapoi în fluviu, în perioadele de secetă. WWF implementează mai multe proiecte pilot de reconstrucţie ecologică a zonelor umede din lungul Dunării, în cooperare cu autoritățile și alți factori interesați, iar interesul pentru astfel de soluții din partea acestora este din ce în ce mai mare », adaugă Beckmann.
80% dintre zonele umede din lungul Dunării au dispărut în decursul secolului trecut, făcând loc terenurilor agricole. Mai mult, ca urmare a dragării și îndiguirii, albia Dunării se adâncește treptat, accentuând eroziunea malurilor și scăderea nivelului pânzei freatice.
« Condiţiile actuale de secetă pun sub semnul întrebării intervențiile structurale planificate pentru Dunăre : proiecte pentru îmbunătățirea navigației, protecția împotriva inundațiilor și arată vulnerabilitatea fluviului de a se adapta la aceste intervenții », a continuat Beckmann.
Noi lucrări de infrastructură sunt planificate ca parte a Programului Trans-European pentru Transport la Uniunii Europene, cu scopul de a elimina obstacolele pentru navigaţie. Modificările ar putea afecta statutul ecologic al ecosistemelor acvatice, de-a lungul a mai bine de 1000 km, lungimea Dunării Inferioare. În plus, există planuri pentru noi hidrocentrale cu o capacitate de mii de megawatti, pentru anii următori, ceea ce va afecta calitatea şi cantitatea apelor, dar şi serviciile de mediu furnizate de ecosistemele acvatice.
« Fezabilitatea proiectelor pentru hidrocentrale şi navigaţie se bazează pe calcule ce au la bază niveluri de apă predictibile, în timp ce schimbările climatice aduc un grad mare de incertitudine în cazul predictibilității unor astfel de evenimente extreme, ceea ce implică riscuri economice. », declară Irene Lucius, Coordonator Politici în cadrul WWF Programul Dunăre Carpaţi.
« WWF pledează pentru soluţii care au la bază serviciile de mediu generate de ecosisteme naturale și care au un grad ridicat de adaptabilitate la scenarii diferite, întărind astfel reziliența la modificări extreme și mediu instabil », a încheiat Lucius.
Pentru mai multe informaţii contactaţi WWF:
Orieta Hulea, Coordonator Program Ape, [email protected], tel. 0730 098 711
Ioana Beţieanu, Specialist media şi campanii, [email protected], tel. 0730 098 716