SDD şi WWF dezaprobă intenţia autorităţilor de a autoriza trimiterea în această manieră a peste 70 de cai din Pădurea Letea la abator şi consideră că soluţiile care se impun pentru această situaţie trebuie să vizeze deopotrivă conservarea uneia dintre cele mai valoroase rezervaţii din România, precum şi protejarea acestor animale, prin mutarea lor într-un habitat prielnic.
Situația cailor sălbatici din Letea nu este nicidecum o noutate, ci trenează de mai bine de cincisprezece ani. Lăsați în libertate, caii s-au înmulțit peste măsură și pun în pericol ecosistemul, numărul estimat de specialiști fiind de până la 3.500. Din pacate aceștia se refugiază în aria forestieră, unde provoacă pagube însemnate prin roaderea scoarței copacilor. Pădurea Letea, arie strict protejată în 1938 și a doua rezervaţie din România după Munţii Retezat, este caracterizată prin abundenţa plantelor agăţătoare care se încolăcesc pe arbori, dând aspectul unei păduri tropicale, cu peste 500 de specii rare de plante, arbori, animale şi insecte.
Conform legii 82/1993, ARBDD [1] are rolul de a veghea la sănătatea ecosistemelor din Delta Dunării, primul obiectiv urmărit fiind conservarea și protecția patrimoniului natural existent, însă până în acest moment nu a acționat pentru remedierea situației de la Letea, lăsând problema în sarcina autorităților locale sau la voia întreprinzătorilor privați.
„Este o problemă veche, complicată și relativ costisitoare, lăsată în paragină de niște autorități care au avut fonduri pentru acest proiect de extracție și relocare a cailor din Pădurea Letea (arie strict protejată și pădure subtropicală) și care sunt atât indolente și anihilate politic încât NU FAC MAI NIMIC (investigați ce-au facut cei de la DSV Tulcea în acest caz!) Pe noi ne interesează sănătatea ecosistemului deltaic, și aici este un caz tipic de dezechilbru făcut de om cu o dublă problematică: Salvarea Pădurii Letea și Salvarea cailor de la abatorizare din motive profund umaniste și umanitare” a declarat Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvati Dunărea și Delta.
„Este o problemă veche, complicată și relativ costisitoare, lăsată în paragină de niște autorități care au avut fonduri pentru acest proiect de extracție și relocare a cailor din Pădurea Letea (arie strict protejată și pădure subtropicală) și care sunt atât indolente și anihilate politic încât NU FAC MAI NIMIC (investigați ce-au facut cei de la DSV Tulcea în acest caz!) Pe noi ne interesează sănătatea ecosistemului deltaic, și aici este un caz tipic de dezechilbru făcut de om cu o dublă problematică: Salvarea Pădurii Letea și Salvarea cailor de la abatorizare din motive profund umaniste și umanitare” a declarat Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvati Dunărea și Delta.
„Măcelul cailor din Pădurea Letea denotă lipsa unei gestionări efective și eficiente a unei arii protejate, situație care sintetizează atitudinea autorităților române față de valorile naturale din ariile protejate! Incapacitatea autorităților locale de a comunica cu localnicii și de a coordona activitățile de utilizare a resurselor naturale atât în beneficiul conservării naturii cât si al oamenilor, este exemplul clar că desemnărea ariilor protejate doar pe hârtie lasă un gust amar societății românești. Soluții există, trebuie doar să le acceptăm și să le aplicăm respectând drepturile și legislația existentă” a declarat Magor Csibi, director de program la WWF Programul Dunăre Carpați România.
Recunoscând pericolul și considerând că obiectivul de conservare a pădurii Letea nu poate fi îndeplinit, SDD [2] și WWF, Programul Dunăre – Carpați Romania [3] propun implementarea unui program de pășunat natural cu ajutorul unei populații controlate de cai semi-salbateci și prin care comunitatea locală poate dezvolta activități economice benefice (ex. ecoturism) dar totodată să contribuie la conservarea naturii, așa cum este normal și firesc să se întâmple într-o Rezervație a Biosferei de renume mondial.
Soluția pentru restul cailor ar fi găsirea fondurilor necesare implementării unui proiect, prin care caii “în plus” ar fi strămutați în alte zone și utilizați în scopul dezvoltării turismului ecvestru sau agroturismului. Acești cai care au trait în sălbăticie și au dobândit un comportament mai salbatic trebuie mai intâi domesticiți înainte de a fi folosiți pentru diverse activități.
Prin urmare, facem un apel public pentru alocarea fondurilor necesare adunării cailor, recoltării de probe biologice pentru asigurarea că animalele sunt sănătoase, inventarierea și marcarea acestora, identificarea locurilor “de pasaj”, dresarea și întreținerea lor până când vor fi apți pentru strămutare și reutilizare.
Este însă necesară o comunicare activă și o analiză critică care să permită tuturor grupurilor care au un interes atât pentru conservarea Pădurii Letea cât și pentru caii semi-sălbăticiți să își expună punctul de vedere pentru gasirea soluției de protejare a biodiversității în rezervație, dar și de salvare a cailor.
Misiunea noastra este să protejăm Rezervația Biosferei Delta Dunării prin găsirea unor soluții de conservare a biodiversității amenințate acum de suprapășunatul unui număr mare de cai semi-salbatici în rezervația Letea, protejarea ecosistemului forestier Letea și sprijinirea comunităților locale în dezvoltarea activităților economice care să contribuie la dezvoltare durabilă a zonei.
Pentru alte informaţii sau întrebări vă rugăm contactați:
- Oana Soare, PR executive, Asociația Salvați Dunărea și Delta, telefon: 0729882614, email: [email protected]
- Magor Csibi, Director de Program, WWF Programul Dunare Carpati Romania, telefon: 0722399974, e-mail: [email protected]
[1] Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării anunțase în luna ianuarie 2011 că vrea să realizeze un proiect pentru protejarea cailor semi-sălbatici şi a Pădurii Letea, una dintre cele mai vechi arii naturale strict protejate din România. Guvernatorul Rezervaţiei, Grigore Baboianu, a declarat că în momentul de faţă în Deltă există între 2.000 şi 4.000 de cai sălbăticiţi, dintre care localnicii deţin circa 1.000 de exemplare, întregul efectiv de cabaline afectând Pădurea Letea. Proiectul ar consta în crearea într-un spaţiu exterior pădurii, dar asemănător acesteia, a unei zone securizate, care să împiedice cabalinele să părăsească aria, dar să lase posibilitatea vizitatorilor să le vadă. Nici un proiect însă nu a fost în pus in practică până în momentul de față. Potrivit declaraţiilor din 2006 ale conducerii Direcţiei Sanitar-Veterinare, 80% dintr-un număr total de 3.450 ar fi bolnave de anemie infecţioasă.
[2] În 6 aprilie 2006, SDD a trimis o declaratie Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltării Sociale în care anunța că sprijină demersul Asociației “Arca lui Noe”pentru proiectul “ Conservarea Biodiversității în Pădurea Letea din Delta Dunării, prin salvarea ultimilor cai sălbatici din Europa și a unor specii de vegetație protejate”. Partenerii pentru acest proiect erau Primăria Comunei CA Rosetti, Direcția Silvică Tulcea, Ministerul Apărării Naționale, Fundația Mihai Eminescu Trust, Danube Delta Resort, SDD. Prin proiect se urmărea adresarea problemelor complexe ale locuitorilor din comunele Letei, Rosetti, Cardon, Șfistoca și Periprava, unde caii produc stricăciuni prin distrugerea culturilor de porumb, legume, plante medicinale. Prin strămutarea cailor se vor opri aceste distrugeri. Protejarea recoltelor este vitală pentru locuitori, care sunt dependenți de aceste culturi. De asemenea, dresarea cailor și folosirea în activități de agreement sau turistice ar fi de natură să stimuleze turismul în zona, ceea ce deschide perspective de creștere economică și generare de venituri alternative prin atragerea turiștilor interesati de pescuit, vânătoare, explorări în Deltă etc.
[2] În perioada 2007 – 2009 WWF a implementat proiectul “Delta Dunării – o poartă naturală către Europa. Ecologie și economie în armonie” în care au fost propuse autorităților locale (ARBDD, DS Tulcea, DSV Tulcea, CJ Tulcea, C.A. Rosetti, SDD, INDD) măsuri concrete pentru menținerea unei populați stabile de cai semi-sălbatici care să nu afecteze Pădurea Letea. Proiectul propunea și dezvoltarea unor afaceri de către comunitatea locală care să contribuie la conservarea pădurii Letea și la dezvoltarea locală a ecoturismului. Legislației nu permitea pășunatul animalelor domestice în fondul forestier și rezervația naturală Pădurea Letea dar nici accesul turiștilor pe trasee marcate, ambele lucruri fiind o realitate la care autoritățile nu reacționează nici astăzi.