Planul Național de Investiții și Relansare Economică lansat acum două zile de Guvern și controversatul proiect de lege votat în Parlament săptămâna trecută pentru modificarea Legii nr. 33/1994 ilustrează discrepanța dintre promisiuni și fapte, dintre teorie și practică, în ceea ce privește redresarea economică în România.
Prezentat în urmă cu două zile de către Guvernul României și Președinte sub denumirea „Reclădim România”, Planul îmbracă în haina verde a Pactului Ecologic European investiții controversate în sectorul hidroenergetic precum amenajările de pe râul Jiu în Defileu (Livezeni-Bumbești) sau râul Răstolița.
Distrugerea ireversibilă a naturii, de „interes public major”
Aproape simultan, în timp ce Guvernul cataloghează aceste investiții ca fiind esențiale pentru redresarea economică a țării și în linie cu Pactul Ecologic European, Parlamentul creează o breșă în transpunerea Directivelor UE de mediu pentru cele mai distructive proiecte hidroenergetice din România, catalogându-le nu doar ca surse de „energie verde”, ci ca fiind de „interes public major”. Este oare posibil ca distrugerea ireversibilă a naturii din România, cu riscul unor sancțiuni financiare din partea UE să reprezinte interesul național al nostru, al tuturor, sau așa-zis „interes public major”?
Proiectul de lege trimis recent spre promulgare la Președinte care promovează orice hidrocentrale, indiferent de locație (deci și cele din ariile naturale protejate sau amplasate pe secțiuni de râuri care încă mai curg liber), capacitate sau tehnologie, ca fiind de interes public major, a fost aprobat în Camera Deputaților. Dacă va trece de filtrul Curții Constituționale și va intra în vigoare, proiectele hidroenergetice care afectează grav râurile și speciile de animale și plante care depind de ele nu vor mai fi evaluate conform cerințelor legislației de mediu UE. Astfel, riscul de distrugere a biodiversității va fi mult mai ridicat.
32.000 de cetățeni cer, din nou, protejarea Jiului
Care vor fi efectele imediate ale acestei măsuri pentru oameni? Pentru comunitatea din Valea Jiului sau pentru turiștii care vizitează această zonă, proiectul Hidroelectrica de la Dumitra și Bumbești ar transforma peisajul, captând 85% din debitul Jiului. Un râu emblematic – Jiul, ar deveni de nerecunoscut. Aceste proiecte au fost oprite în 2017, după ce Curtea de Apel București a anulat autorizațiile de construire, în contextul în care Hidroelectrica continuase timp de 12 ani lucrările, fără revizuirea acordului de mediu obținut înainte ca România să adere la UE. Însă prin aceste planuri și inițiative legislative care legitimează aceste proiecte, nu doar decizia instanțelor de judecată este ignorată, ci și vocea a peste 32.000 de cetățeni care cer printr-o petiție ca aria naturală protejată (Natura2000 și Parcul Național Defileul Jiului) să nu fie lipsită de ecosistemul său esențial, râul Jiu.
Acest proiect nu este un caz singular. Noul act normativ face din excepție, regulă, încălcând legislația de mediu a UE, și va duce cu siguranță la deschiderea unui nou infringement împotriva țării noastre cu riscul unor penalizări substanțiale tocmai în momentul când avem nevoie de o redresare economică durabilă. De aceea WWF-România a făcut o nouă plângere la Comisia Europeană, în timp ce Federația Coaliția Natura 2000 și alte 24 de ONG-uri au semnat o petiție comună pe care au transmis-o Comisiei Europene, Președintelui, Primului Ministru și Avocatului Poporului în data de 2 iulie.
Pentru a reclădi România, trebuie sa folosim inteligent resursele pe care le avem, pentru noi și generațiile viitoare.
WWF consideră că nici vechiul model economic bazat pe consum, nici cel propus prin acest nou plan al Guvernului nu reprezintă o soluție pe termen lung, atât timp cât nu promovează o bunăstare economică în limitele planetare. Investițiile nesustenabile au un cost prea mare, pe care nu îl vom plăti doar noi cei de azi, ci mai ales generațiile viitoare. În acest sens, cerem Guvernului să respecte cu adevărat aderarea recentă a României la poziția majorității statelor UE conform căreia Pactul Ecologic European ar trebui să stea la baza oricăror planuri de redresare economică în urma pandemiei. Acest angajament presupune nu doar refacerea biodiversității afectate de acțiunile umane pentru care noul plan lansat de Guvern nu prevede investiții, ci și aplicarea principiului „do no harm” (să nu faci rău). Observăm cu îngrijorare, că noul plan ignoră acest principiu esențial, promovând proiecte învechite, cu impact negativ major asupra naturii.
Nu putem avea sănătate și bunăstare, ignorând sănătatea mediului în care trăim, a ecosistemelor de care suntem înconjurați. Energia verde trebuie să stea la baza redresării economiei pentru a accelera tranziția energetică, prin renunțarea la arderea combustibililor fosili, către 100% energie regenerabilă sustenabilă până cel mai târziu în 2050. Recomandările WWF pentru o redresare economică justă și sustenabilă, după pandemia COVID -19 subliniază că, pentru a atinge acest obiectiv, este esențială promovarea surselor regenerabile de energie cu impact redus asupra biodiversității (ex. energia solară, în detrimentul hidroenergiei, care are un impact major asupra ecosistemelor râurilor). Dacă parcurile fotovoltaice s-ar extinde și în zonele urbane și industriale, opțiunile de instalare ar fi nenumărate. La nivel global, există deja proiecte de astfel de parcuri instalate pe clădiri industriale, comerciale (ex.parcări) sau publice (ex. școli), în mediul urban, care și-au dovedit utilitatea și eficiența. În ceea ce privește amenajările hidroenergetice, este importantă încurajarea retehnologizării în sensul „înverzirii” centralelor existente în locul construirii de noi hidrocentrale – soluții de tip win-win care să îmbunătățească nu doar performanțele energetice și economice, ci și condițiile de conservare a biodiversității (ex. pasaje funcționale pentru pești).
WWF solicită Guvernului României să dea dovadă de leadership și viziune, consolidând traiectoria către o economie și o societate sustenabilă, echitabilă și stabilă, în concordanță cu Pactul Ecologic European, Acordul de la Paris privind schimbările climatice, noile strategii UE privind Biodiversitatea și de la Fermă la Consumator, precum și cu obiectivele globale de dezvoltare durabilă. O astfel de abordarea va permite crearea de noi locuri de muncă, fiind necesară în acest sens, pregătirea oamenilor pentru o piață a muncii dezvoltată în jurul unei economii sustenabile, circulare, verzi.
Mai mult, solicităm Guvernului să asigure spațiul și timpul necesar unei ample dezbateri publice privind planul propus și oricare alte planuri sau programe care vizează utilizarea banilor cetățenilor.
Descarca de aici brosura.