Gland, Elveția – Fauna sălbatică a lumii s-a redus cu mai mult de jumătate în 40 de ani, avertizează Raportul Planeta Vie (Living Planet Report) – ediția 2014 – realizat de WWF. Totodată, amprenta ecologică – ce măsoară presiunea omenirii asupra naturii – își continuă trendul ascendent. Trăim şi consumăm resursele ca şi cum am mai avea o planetă la dispoziţie. Supraviețuirea ecosistemelor și bunăstarea omenirii sunt grav amenințate, de aceea sustenabilitatea nu mai este opțională pentru societatea de astăzi, este obligatorie.
Declinul critic al biodiversității
Conform raportului, populațiile de pești, păsări, mamifere, amfibieni și reptile s-au redus cu 52% din anul 1970. Se constată un declin cu 76% al speciilor de apă dulce, pierderea medie fiind aproape dublă față de speciile terestre și marine. Majoritatea acestor pierderi este concentrată în regiunile tropicale, America Latină suferind declinul cel mai puternic.
În plus, studiul arată că cea mai mare amenințare înregistrată la adresa biodiversității provine din impactul combinat al pierderii și degradării habitatelor. Pescuitul și vânătoarea sunt, de asemenea, amenințări importante. Schimbările climatice devin din ce în ce mai îngrijorătoare, cercetările citate în raport arătând că acestea deja sunt responsabile pentru posibila extincție a speciilor.
Biodiversitatea este o parte crucială a sistemelor care susțin viața pe Pământ și totodată un barometru al acțiunilor noastre pe această planetă, singura noastră casă. Avem nevoie urgentă de acțiuni globale și îndrăznețe în toate sectoarele societății, pentru a construi un viitor sustenabil, declară Directorul General al WWF Internațional Marco Lambertini.
Raportul arată că ariile protejate care sunt administrate corect și eficient pot susține fauna sălbatică. Un exemplu îl reprezintă creșterea populațiilor de tigri din Nepal din ultimii ani. În general, în ariile protejate dispar de două ori mai puține exemplare decât în zonele neprotejate.
Creșterea amprentei ecologice sau câte planete consumăm
Conform raportului, cerința umanității este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1.5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale omenirii. Acest exces global înseamnă, de exemplu, că tăierile de păduri se fac într-un ritm mai rapid decât cresc arborii, pomparea apei dulci se realizează cu o viteză mai mare decât capacitatea de restocare a acesteia în rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon depășesc capacitatea de absorbție pe care o are natura.
Cele 10 țări cu cele mai mari amprente pe cap de locuitor sunt: Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad și Tobago, Singapore, Statele Unite ale Americii, Bahrain și Suedia.
România
România are cea mai mică amprentă ecologică din Uniunea Europeană, echivalentul a 1.4 planete. Rezultatul are de a face mai mult cu prăbușirea industriei decât cu viziunea strategică a guvernelor. Deși s-au făcut câțiva pași pe traiectoria sustenabilității în ce privește gestionarea pădurilor și a râurilor, lipsește abordarea holistică, ce încorporează schimbările climatice și protejarea naturii, în general, în procesele de planificare generală, spune Magor Csibi, directorul WWF-România. Provocarea este, pentru România și pentru restul lumii, să crească prosperitatea economică în mod semnificativ, fără să crească amprenta de carbon. Pentru a reuși, e nevoie de concentrare de eforturi și atenție asupra tehnicilor și practicilir sustenabile moderne și o prioritizare a eficienței energetice. Din fericire, românii sunt din ce în ce mai preocupați de starea mediului înconjurător, tot mai proactivi când vine vorba de a schimba lumea din jur. Împreună cu ei, sperăm să putem lupta pentru societatea pe care ne-o dorim, pentru o țară ce respectă oamenii și natura, continuă Csibi.
Legătura cu schimbările climatice
Raportul Planeta Vie vine la o lună după ce un studiu al Națiunilor Unite avertizează asupra creșterii impactului schimbărilor climatice și oferă dovezi conform cărora clima afectează deja starea planetei.
Conform Raportului Planeta Vie 2014, peste 200 de bazine hidrografice care alimentează mai mult de 2.5 miliarde de oameni se confruntă cu deficit de apă cel puțin o lună pe an. Cu aproape un miliard de persoane care suferă deja de foamete, raportul arată cum schimbările climatice, în combinație cu schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, amenință biodiversitatea și pot duce la agravarea lipsei de hrană.
O soluție pentru controlul acestor tendințe o reprezintă negocierea constructivă a unei înțelegeri internaționale în ceea ce privește schimbările climatice. Realizarea unui acord global care favorizează o economie bazată pe reducerea emisiilor de carbon este esențială, ținând cont de faptul că utilizarea combustibililor fosili este în prezent factorul cu ponderea cea mai mare în Amprenta Ecologică.
Soluții
Deşi cifrele sunt îngrijorătoare, WWF nu publică acest raport ca să alarmeze populaţia sau autorităţile, ci mai degrabă ca să ofere o evaluare obiectivă şi serioasă a situaţiei în care ne aflăm. Scopul raportului este generarea unui dialog cu autorităţi, companii şi oameni, pentru a identifica modurile prin care putem transforma indicatorii negativi şi genera soluţii viabile pentru 7 miliarde de oameni. Raportul Planeta Vie 2014 servește drept platformă pentru un dialog global și pentru adoptarea unor decizii și acțiuni pentru guverne, sectorul de afaceri și societatea civilă, într-un moment critic pentru planetă noastră.
WWF propune modelul One Planet (O singură planetă), o perspectivă bazată pe gestionarea, stăpânirea şi împărţirea resurselor naturale în limitele ecologice ale Pământului. Modelul se bazează pe principiul `alegeri mai bune`, aplicat la toate nivelurile, de la cel individual, la cel politic şi economic. WWF aminteşte că este necesar să se investească în capitalul natural : extinderea suprafețelor de arii protejate, conservarea și regenerarea pădurilor, un management corespunzător al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucția zonelor umede. Alături de aceste investiții directe, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe investiția în biocapacitate – introducerea, la scară largă, a unor practici agricole sustenabile, dar și activități de producție care mențin un echilibru între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung, așa cum este schema de certificare FSC (Forest Stewardship Council).
Metodologie
Raportul Planeta Vie reprezintă o analiză ştiinţifică şi, în acelaşi timp, o sursă globală de referinţă, care prezintă starea de sănătate a planetei, precum şi impactul activităţilor umane asupra acesteia. Raportul este realizat de către WWF, în colaborare cu Zoological Society of London şi Global Footprint Network.
Raportul a fost publicat pentru prima oară în 1998 și este reluat o dată la doi ani. A zecea ediție, lansată astăzi, se bazează pe tema Specii și habitate, oameni și locuri, arătând, prin studii de caz punctuale, care sunt efectele declinului ecologic asupra lumii, așa cum o cunoaștem astăzi. Raportul analizează peste 10,000 de specii de vertebrate, în intervalul de timp 1970 – 2010, prin intermediul Indexului Planeta Vie – ce reflectă starea de sănătate a ecosistemelor. Indexul Planeta Vie din acest an beneficiază de o metodologie actualizată, monitorizând cu o acuratețe mai mare biodiversitatea la nivel global și oferind o imagine mai clară a stării de sănătate în care se află mediul natural.
Note pentru editori :
1. Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafață de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor.
2. Versiunea integrală a ediţiei 2014, precum și edițiile anterioare sunt disponibile la : https://wwf.ro/resurse/