Scrisoare deschisă către Preşedintele României,
domnul Traian Băsescu
Subiect: Proiectul de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România
Stimate Domnule Preşedinte,
Asociaţia WWF Programul Dunăre Carpaţi România (WWF) este filiala uneia dintre cele mai mari organizaţii neguvernamentale de mediu la nivel global, a cărei misiune este ”de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura”. WWF are expertiză tehnică în diferite domenii ale conservării naturii, inclusiv în sectorul forestier, iar în ultimii 10 ani a sprijinit şi promovat managementul responsabil al pădurilor, prin implementarea de proiecte la nivel naţional, pentru pădurile de stat şi private, în colaborare strânsă cu autorităţile competente şi factorii interesaţi în domeniu.
Prin acest mesaj, dorim să ne alăturam insituţiilor şi organizaţiilor care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la Proiectul de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.
Proiectul de Lege a fost aprobat în şedinţa de Guvern din data de 10 aprilie 2013 . În data de 17 aprilie 2013 Guvernul şi-a angajat răspunderea în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului . Menţionăm că, pentru considerente diferite faţă de cele pe care le vom prezenta alăturat, 53 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal au sesizat Curtea Constituţională a României, obiecţia de neconstituţionalitate formulată fiind însă respinsă, ca neîntemeiată, în data de 10 mai 2013 .
Ne adresăm dumneavoastră, având în vedere prevederile Constituţiei României art. 77 (2) şi vă rugăm să consideraţi folosirea acestui prerogativ în privinţa Proiectului de Lege menţionat, pentru identificarea şi adoptarea unor soluţii viabile și nevătămătoare, respectând reglementările naţionale, comunitare şi internaţionale, prin implicarea tuturor factorilor interesaţi în cadrul unui proces de consultare publică adecvat şi supunerii dezbaterii parlamentare a proiectului legislativ rezultat.
Cu deosebit respect,
Costel Bucur
Director program Păduri și Arii Protejate
WWF Programul Dunăre – Carpați
Considerentele Asociaţiei WWF Programul Dunăre Carpaţi România referitor la Proiectul de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România
Respectarea dreptului de proprietate este o condiţie obligatorie într-un stat de drept şi, implicit, retrocedarea bunurilor care au aparţinut de drept proprietarilor. În egală măsură, însă, trebuie respectată şi proprietatea statului român, drept legitim consfinţit constituţional , fiind necesar ca bunurile proprietăţii publice (inclusiv fondul forestier ) să fie gestionate durabil, în interesul public general şi transmise generaţiilor viitoare. Proprietatea publică este supusă unui regim juridic specific tocmai pentru a urma obiectivul fundamental al dezvoltării durabile şi principiile precauţiei şi utilizării durabile a resurselor naturale , fără a nesocoti şi prejudicia dreptul generaţiilor viitoare de a moşteni un mediu integru şi de a beneficia în mod echitabil de patrimoniul comun natural şi cultural. Fărâmiţarea fondului forestier naţional prin cedarea pădurilor aparţinând statului, dublată de incapacitatea administrării eficiente a acestora, este un act profund iresponsabil, care aduce prejudicii de mare impact economic, social şi ecologic pentru toţi locuitorii acestei ţări, cu consecinţe viitoare iremediabile. Aceste efecte sunt dovedite de situaţia din prezent a pădurilor din România şi de statisticile şi evidenţele actuale. Astfel, suprafeţele de pădure pentru care deţinătorii privaţi nu au încheiat contracte de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice reprezintă 7% din suprafaţa fondului forestier naţional (însemnând peste 20% din totalul proprietăţilor private ce aparţin persoanelor fizice sau juridice), acestea constituind subiectul principal al tăierilor ilegale.
Considerăm că România nu îşi poate asuma riscul de a accelera degradarea pădurilor României şi pierderea, odată cu aceasta, a funcţionalitaţii şi a serviciilor de mediu (care însumează o valoare inestimabilă, mult superioară beneficiilor economice aduse de acestea), continuând practici neadecvate implementate deja de mai bine de 20 de ani, şi care au demonstrat imposibilitatea aplicării principiilor care stau la baza gestionării durabile a pădurilor, în detrimentul generaţiilor viitoare.
Trebuie subliniat faptul că o soluţie pentru a evita cedarea pădurilor statului ar fi, mai degrabă, reevaluarea cu prioritate a modului în care a decurs procesul de restituire până în prezent, cu atenţie deosebită asupra posibilelor abuzuri, precum şi asupra impactului, în special de mediu, generat de restituirile frauduloase. Este ofensator la adresa tuturor cetăţenilor români permiterea în continuare a plăţii tuturor ilegalităţilor comise până acum în procedura de restituire a terenurilor forestiere cu suprafeţe forestiere care au aparţinut de drept statului român, ajungându-se astfel la situaţia reprobabilă de a fi restitutită o suprafaţă cu mult mai mare decât suprafaţa luată în mod abuziv de dictatura comunistă. Considerăm imperios necesară reanalizarea restituirilor de pădure, astfel încât să fie posibilă redobândirea în proprietatea publică a statului a suprafeţelor restituite abuziv.
Luând în considerare efectele negative generate de fărâmiţarea suprafeţelor de pădure, intensificarea tăierilor ilegale în proprietăţile mici, neadministrate, şi ţinând cont de principiile dezvoltării durabile, interesul public şi datoria faţă de generaţiile viitoare, considerăm obligatorie restituirea pădurilor în condiţiile legii, fără a fi necesară diminuarea/fărâmiţarea proprietăţii forestiere a statului român.