Susținem necesitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 51/ 2016 pentru modificarea și completarea Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice pentru că a reprezentat un pas semnificativ în prevenirea tăierilor ilegale. Prin această ordonanță a fost completat cadrul de contravenții, acoperind sfera ilegalităților documentate din domeniu, de la autorizarea lucrărilor silvice la exploatare, transport și punerea pe piață, pentru a asigura trasabilitatea lemnului și a combate un fenomen al lemnului ilegal care s-a dezvoltat sistematic de-a lungul timpului. Măsura actualizării acestui cadru al contravențiilor silvice prin ordonanță de urgență a fost bine justificată de necesitatea transpunerii corecte a Regulamentului UE nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn. Printre altele, acest Regulament al Uniunii Europene prevede că sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive, ceea ce până la modificarea Legii 171/2010 prin OUG 51/2016 nu era valabil. În 2015 Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement în cazul României în legătură cu transpunerea Regulamentului 995/2010. În urma adoptării OUG 51/2016, procedura de infringement din acest domeniu a fost clasată.
De asemenea, prin OUG 51/2016 au fost introduse sancțiuni pentru fapte prevăzute/interzise de norme tehnice din domeniul silvic care în trecut puteau fi constatate dar care rămâneau nesancționate sau, eventual, în unele cazuri puteau fi sancționate administrativ precum și sancțiuni pentru încălcarea unor prevederi din Codul Silvic pentru procesatorii de lemn.
Nu în ultimul rând, inițiative de amendare a Legii 171/2010 au fost inițiate la două luni de la adoptarea legii precum și în 2014. Aceste inițiative vizau, printre altele, reducerea validității avizului pentru transporturile de lemn, stabilirea drept contravenții a transportului lemnului pe timp de noapte, construirea de drumuri forestiere pe pante mai mari de 25°, a lipsei panoului de informare la parchet, a ne-efectuării nivelării drumurilor de scos bușteni la terminarea procesului de exploatare forestieră și a multor altele. Aceste inițiative legislative nu au avut o finalitate în Parlamentul României (am putea spune că au fost blocate în Parlament), însă au constituit baza pe care s-a construit OUG 51/2016. În fapt, Legea 171/2010 îi urmează Legii 31/2000 privind contravențiile silvice, la care au existat trei încercări de modificare în Parlament, în 2001, 2002 și 2005, toate respinse; aceasta nu poate decât să fundamenteze, printre altele, faptul că o modificare printr-o ordonanță de urgență a legii din acest domeniu a fost justificată. Acestea fiind scrise, nu încurajăm ca regulă stabilirea cadrului legislativ prin ordonanțe de urgență, ci îmbunătățirea procesului legislativ în Parlament și atragem atenția asupra amânării grave a acestuia cu privire la contravențiile silvice, cu impact deosebit de grav asupra mediului.
Trebuie menționat că nu există în acest moment un instrument sau un cadru accesibil publicului care să poată spune care este amploarea fenomenului tăierilor ilegale. Pe de o parte, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în baza Inventarului Forestier Național, a subliniat faptul că în perioada 2010-2013 volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a României. De altfel, Legea nr. 51/ 1991 privind securitatea naţională a României a fost completată prin Legea 2/2016 în ceea ce privește definirea amenințărilor de acest sens: “orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional.” Trebuie menționat în acest sens că prin legea nr. 51/1991, cetăţenii români, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securităţii naţionale, iar în contextul combaterii tăierilor ilegale, considerăm că transparentizarea sistemului silvic, inclusiv prin intermediul instrumentelor Inspectorul Pădurii, este esențială.
Regia Națională a Pădurilor Romsilva raportează o scădere a volumului de tăieri ilegale la 47 788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57 080 de metri cubi, fără să ofere însă detalii despre natura infracțiunilor, localizarea lor și măsurile dispuse. Furtul rămâne contravenție. Este vorba de tăieri ilegale investigate în pădurile administrate de Romsilva. La aceasta se adaugă cazurile din pădurile administrate de ocoale silvice private. Conform unei analize Greenpeace, în cursul anului 2015 autoritățile de control din domeniul silvic au înregistrat 34 870 de cazuri de tăieri ilegale, ceea ce reprezintă 96 de cazuri/zi. Același tip de analiză pentru perioada 2013-2014 arăta un volum de lemn tăiat ilegal de 1 011 892 mc (pentru doi ani). Este vorba de cazurile descoperite, investigate de autorități, nu de volumul total de tăieri ilegale. Orice fel de date cu privire la amploarea fenomenului tăierilor ilegale vor fi, în mod evident, contestate de părțile afectate de măsurile luate pentru combaterea acestuia. Ca urmare a acestei situații, dar și pentru respectarea recomandărilor EUTR considerăm că este esențială o bază de date centralizată și transparentă care să includă raportările tuturor autorităților cu abilități de control.
Metodele de introducere pe piață a lemnului dobândit ilegal prin intermediul punerilor în posesie frauduloase, a corupției, a lacunelor legislative sau a furtului sunt diversificate, dar prezintă omogenitate la nivel național. Există zeci de tipuri de ilegalitate în sistemul silvic, pornind de la amenajamentele silvice, la delimitarea parchetelor, măsurarea diametrelor și înălțimilor arborilor, inventarierea pe clase de calitate a arborilor, folosirea mărcilor false sau greu lizibile, acoperirea cioatelor, executare drumurilor de acces în pădure, completarea avizelor de transport cu un volum mai mic decât cel real, efectuarea mai multor transporturi cu același aviz de transport etc. Astfel, cadrul de contravenții silvice a trebuit să fie înăsprit și extins, ducând la o aparență de supra-reglementare. Trebuie menționat însă, din nou, faptul că acest cadru a suferit de amânare timp de mai mulți ani, în completarea cu sancțiuni pentru multe încălcări ale regimului silvic.
OUG 51/2016 a fost criticată de la adoptare de unele asociații de proprietari, administratori de păduri și firme de exploatare pentru mai multe motive: disproporționalitate a amenzilor pentru diverse fapte cu salariile personalului silvic, toleranța la măsurarea masei lemnoase, stabilirea drept contravenție a ilizibilității mărcii silvice, încărcarea personalului silvic cu obligații de introducere a datelor în SUMAL etc. Aceste asociații ale proprietarilor și administratorilor au stipulat că inițiativa guvernului de modificare și completare a legislației contravențiilor silvice a fost determinată de o isterie a tăierilor ilegale, că de fapt fenomenul tăierilor ilegale este supradimensionat. În urma acestor poziții, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat în 2016 o procedură informală de modificare a OUG 51/2016.
În ceea ce privește aducerea de amendamente la OUG 51/2016, ne dorim ca sancțiunile să fie proporționale cu gravitatea faptei și disuasive, pentru a fi eficiente în prevenirea întregii game de încălcări ale normelor silvice esențiale, inclusiv a celor care vizează transparența și în special trasabilitatea lemnului din pădure până la punctul de desfacere final. În același timp, considerăm că trebuie modificate prevederile OUG 51/2016 care din experiența practică de până acum nu au aplicabilitate, nedreptățesc personalul silvic și operatorii economici de bună credință, ori acordă puteri discreționare agenților constatatori prin lipsa normativelor. Introducerea acestor amendamente de către Ministerul Apelor și Pădurilor ar trebui să primească puncte de vedere și din partea tuturor instituțiilor care au calitatea de agent constatator pentru contravenții silvice – Poliția, Jandarmeria, Garda Forestieră, administratori silvici și dezbaterea publică a acestora împreună cu operatori economici, proprietari de păduri, societate civilă, Ministerul Justiției. Având în vedere că OUG 51/2016 a fost adoptată de Senat fără modificări iar timpul rămas în camera decizională este limitat, comisiile din Camera Deputaților trebuie să exercite precauție în adoptarea amendamentelor și să respingă amendamentele a căror fundamentare nu poate fi verificată sub presiunea timpului, urmând ca acestea din urmă să facă obiectul unui parcurs legislativ ulterior. Atenționăm că respingerea legii de aprobare a OUG 51 echivalează de facto cu dezincriminarea tuturor contravențiilor silvice care nu se regăsesc în legea 171 / 2010, dar care fuseseră incluse în OUG 51 / 2016, cu consecințe dramatice pentru întregul sector.
