Prohibiția totală la sturioni a fost extinsă la finalul lunii aprilie a.c. pentru încă cinci ani. Interdicția se aplică în continuare pentru toate cele cinci specii de sturioni din Dunăre: cegă, morun, nisetru, păstrugă și viză. De asemenea, se aplică și pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne și caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre. Pescuitul sturionilor a fost interzis pentru prima oară în România, în 2006, pentru o perioadă de 10 ani.
WWF-România a susținut necesitatea protejării ultimilor sturioni sălbatici din Dunăre și după finalul lui 2015. Cu toate acestea, prohibiția este o măsură necesară, dar nu suficientă. „Așa cum menționam și anul trecut, la finalizarea proiectului<protejați al=”” cel=”” dar=”” mai=”” rii=”” valoros=””> Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării, este nevoie de aplicarea consistentă a legii și de măsuri complementare. De crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susținuți pentru a obține venituri din surse alternative și prin care să fie implicați în activitățile de conservare, de protejare a habitatelor, în special a celor de reproducere. Este nevoie și de programe adecvate de repopulare și, nu în ultimul rând ,de programe de monitorizare a populațiilor și a efectelor măsurilor de conservare”, a declarat Cristina Munteanu, manager proiecte ape dulci la WWF România.</protejați>
Ce face WWF pentru conservarea sturionilor
Pentru a contribui la conservarea sturionilor, WWF a implementat în perioada iulie 2012 – septembrie 2015 în România, Bulgaria și Austria un proiect în valoare de 770 836 €, „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”. Acesta a abordat problema pescuitului excesiv, principala amenințare directă pentru supraviețuirea ultimelor populații sălbatice viabile de sturioni din Dunăre, fiind adresat atât pescarilor, autorităților, dar și companiilor producătoare de caviar și consumatorilor. Astfel, au fost create materiale care să explice consumatorilor și comercianților regulile de etichetare a caviarului. În plus, specialiștii WWF au mediat și au încercat să îmbunătățească relația dintre autorități și pescari și să ofere sprijin pescarilor care doresc să obțină venituri din surse alternative.
Proiectul este acum finalist în categoria Comunicare a Premiul Natura 2000 din 2016 ce recunoaște excelența în conservarea și gestionarea siturilor Natura 2000. De asemenea, concurează pentru Premiul Publicului acordat de cetățenii europeni, care pot vota pentru „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” până pe 8 mai aici. Câștigătorii, atât ai premiilor oferite pentru cele cinci categorii, cât și ai Premiului Publicului vor fi anunțați pe data de 23 mai 2016 – la două zile după Ziua Natura 2000.
„Pe lângă programele noastre pentru păduri și ape dulci, protejarea unor specii emblematice constituie o prioritate absoluta pentru WWF România. Legat de păduri, speciile de interes sunt ursul brun și zimbrul, iar în ecosistemele acvatice sturionul, ultimul dinozaur din Dunăre. Din păcate faptul că această specie a reușit să supraviețuiască 200 de milioane de ani nu garantează că va reuși să treacă și de acest secol, fără măsuri concrete pentru protejarea speciei. Este nevoie să cunoaștem și să protejăm habitatele-cheie și coridoarele de migrație, să informăm și să implicăm publicul și autoritățile în protejarea acestei specii reprezentative pentru Dunăre”, a adăugat Magor Csibi, director WWF Romnânia.
Ce se întâmplă pe celălalt mal al Dunării
Agenția Executivă pentru Pescuit și Acvacultură din Bulgaria a introdus o nouă interdicție de cinci ani cu privire la pescuitul de sturioni în partea bulgară a Dunării și a Marii Negre, o prelungire a prohibiției introdusă în Bulgaria în anul 2011. Aceasta interzice capturarea sturionilor care încă se găsesc aici, iar cei capturați în mod accidental trebuie eliberați imediat. În plus, pentru a proteja sturionii, WWF Bulgaria a desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani un program de repopulare, eliberând în Dunăre peste 50.000 de exemplare de cegă pure din punct de vedere genetic.
Cum sunt protejați ultimii sturioni sălbatici care ajung în Marea Neagră
Pescuitul sturionilor este interzis și în celelalte țări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicția este în vigoare și în Ucraina din 1996 iar în Georgia din 1967. În Rusia există interdicția de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia dorește să extindă această interdicție și pentru Marea Caspică.
Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii și produsele provenite de la aceștia trebuie să fie însoțite de documentele CITES în comerțul internațional și tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în Statele Unite ale Americii, produsul adus pe piața din Uniunea Europeană trebuie să aibă etichetă CITES.
Note pentru editori:
– Informații despre prohibiție găsiți și în Monitorul Oficial nr. 303 din 20.04.2016 în care a fost publicat Ordinul nr. 545/715/2016 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale.
– Mai multe informații despre proiectul Life+ “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”: http://danube-sturgeons.org/ro/ și rezultatele proiectului http://danube-sturgeons.org/wp-content/uploads/2013/01/sturioniro.pdf
– Concursul educativ privind protejarea sturionilor, ce se desfășoară până sâmbătă, 7 mai: https://wwf.ro/resurse/quiz/quiz_sturioni/