WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), Asociația Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000 România au transmis ieri, 18 august 2025, Ministerului Energiei și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, o serie observații și recomandări privind procesul de evaluare strategică de mediu (SEA) pentru Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 revizuit. În scrisoarea adresată autorităților, organizațiile au subliniat mai multe lacune care riscă să afecteze mediul și resursele naturale ale României, întrucât cele două documente publicate în cadrul procedurii SEA își ratează scopul principal pentru care au fost elaborate, respectiv analiza impactului cumulativ al investițiilor propuse în PNIESC revizuit.
Astfel, organizațiile atrag atenția asupra faptului că documentele publicate în cadrul procedurii SEA nu analizează efectele cumulative ale tuturor investițiilor asupra mediului, ariilor protejate și resurselor naturale. Impactul asupra râurilor și biodiversității nu este evaluat în contextul schimbărilor climatice, iar efectele multiplelor proiecte se pierd în analize separate. Documentele nu iau în considerare nici competiția pentru apă între producția de energie, irigații și alte utilizări în perioade de secetă sau fenomene meteorologice extreme. În plus, Raportul de mediu analizează incomplet situația climatică din România la momentul actual și impactul proiectelor propuse asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Nu doar că subestimează creșterea reală a temperaturii medii (+2,11°C între 1958–2023, față de +0,5°C menționat în raport), însă nu include analize științifice detaliate privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Alte lacune precum confuzia dintre energia electrică și energia primară, date irelevante privind consumul de electricitate și lipsa informațiilor despre consumul de resurse fosile afectează calitatea evaluării. Totodată, natura și refacerea ecosistemelor sunt subevaluate ca soluții pentru adaptarea la schimbările climatice. Este timpul să vedem natura ca parte integrantă a soluției, nu ca un obstacol în calea dezvoltării economice, lucru confirmat de membrii comunităților academice și științifice, și susținut de specialiști din ministere și agenții specializate. Astfel, Raportul de mediu ar trebui să țină cont de obiectivele naționale de refacere a naturii, în conformitate cu legislația europeană.
Organizațiile mai subliniază că centralele CCGT și CHP sunt prezentate ca având un impact pozitiv asupra climei și sănătății, deși analiza disponibilă este incompletă și supraestimează beneficiile reale. În privința altor măsuri specifice, acestea evidențiază provocări semnificative: producția de hidrogen regenerabil necesită cantități mari de apă; tehnologiile CCUS au beneficii supraestimate și un consum energetic ridicat; utilizarea biomasei nu este clar definită pentru sectorul rezidențial; comunitățile energetice necesită evaluări bazate pe date concrete și implementare transparentă; iar proiectele hidroenergetice afectează biodiversitatea și starea apei, fără evaluarea cumulativă a impactului sau propunerea de soluții alternative adecvate pentru conservarea speciilor protejate.
Dezbaterea publică va avea loc astăzi, 19 august 2025, ora 15.00, la sediul social al Electrica S.A., Sala „Radu Zane”, din București, sector 1, str. Grigore Alexandrescu, nr. 9, cod poștal 010621.