Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Munții Țarcu – arie naturală protejată la nivel european – a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.
Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF-România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.
Demersul juridic
Încă din februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF-România a lansat o petiție publică online prin care peste 6,000 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte.
Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociația Altitudine Timișoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.
Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL au solicitat recurs la Curtea de Apel Timișoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima ședință, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâți.
De ce distrugeau natura?
Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.
În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare), astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.