Ministerul Mediului dă undă verde vânătorii la trofeu de urs și lup

Acum un an, Ministerul Mediului propunea împușcarea a 1691 de animale sălbatice strict protejate¹, fără a veni cu alte soluții sau alternative pentru gestionarea conflictului om-animal. Proiectul de Ordin de Ministru nu a trecut, fiind blocat de cei peste 5000 de cetățeni care au trimis solicitări Ministerului, alături de mai multe ONG-uri.
Cu toate acestea, un an mai târziu, Serviciul de Urgență pentru Animale Sălbatice (SUAS), care urma să protejeze comunitățile locale și bunurile oamenilor pentru că trebuia să fie format din personal specializat în tranchilizarea urșilor și relocarea lor, este doar un document. Nu avem un recensământ credibil care să justifice împușcarea animalelor, dar Ministerul Mediului propune din nou, ca singură soluție – vânătoarea, ignorând iarăși specialiștii pe care îi consultă, inclusiv Academia Română².
 
Ce s-a întâmplat într-un an? Trei miniștri, alte cifre și declarații nerespectate
 
În ianuarie ac., văzând că măsurile promise în octombrie 2016 de Ministerul Mediului la acea vreme, Cristiana Pașca Palmer nu sunt puse în aplicare, WWF România a adresat o scrisoare deschisă noului Ministru al Mediului, Daniel Constantin, pentru a cere urgentarea procesului³. Scrisoarea a rămas fără răspuns și nu au fost luate măsuri.
În primăvară, am lansat o petiție care să susțină interzicerea vânătorii pentru trofee⁴, petiție semnată de peste 12.000 oameni, ignorată de Ministerul Mediului care propune revenirea la practica de împușcare „preventivă” a animalelor sălbatice protejate.
În iunie ac., am organizat o întâlnire⁵ cu Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) pentru a discuta despre conservarea şi managementului carnivorelor mari din România.
Participanţii au convenit că managementul carnivorelor mari trebuie întemeiat pe dovezi ştiinţifice temeinice, utilizându-se cele mai bune date disponibile şi cele mai demne de încredere.
 
În luna iulie, noul Ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, a propus un proiect de Ordin de Ministru, ca urmare a tensiunilor sociale și a manifestațiilor publice, ce prevedea ca soluție relocarea sau în ultimă instanța împușcarea exemplarelor problemă. Atunci, am reluat punctele solicitate încă din toamna lui 2016, adăugând noi sugestii privind implementarea lor⁶. Cu toate acestea, Ordinul de Ministru a intrat în vigoare pe 4.09.2017, fără a lua în calcul recomandările UE, WWF România sau ale altor ONG-uri, procesul de dezbatere publică început în luna iunie a acestui an fiind, de fapt, doar de fațadă.
 
Ce solicităm?

1. Abrogarea Ordinului de Ministru nr. 1169/ 04.09.2017, fie modificarea lui astfel încât să țină cont de recomandările WWF și altor ONG-uri exprimate în cadrul procesului de dezbatere publică început în luna iunie a acestui an.
2. Transparentizarea procesului de acordare a derogărilor prin publicarea fiecărui dosar prin care se solicită derogarea și respectiv a rapoartelor de relocare/ împușcare pe site-ul Ministerului Mediului, dosar din care să reiasă clar necesitatea și motivele care stau la baza propunerii derogării.
3. Renunțarea totală la practica de împușcare „preventivă” a animalelor sălbatice protejate și protejarea comunităților locale prin relocarea sau dacă aceasta nu este posibilă, eliminarea strict a urșilor care se devodesc a fi problemă.

La Art. 1. alin. (1), punctul a), se menționează prima situație în care se poate acorda derogarea, și anume „pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice și pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri”. Ceea ce inseamnă că lupii și urșii pot fi împușcați după metoda „la pândă” pentru a preveni daunele de tip economic, practic înainte de a se produce orice fel de pagubă.

4. Completarea textului Ordinului cu destinația animalelor împușcate, inclusiv a părților acestora care ar putea fi valorificate în urma unor posibile partide de „vânătoare la trofeu”.
5. Un recensământ real al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode ștințiifice, care să stea la baza dezvoltării strategiei pentru managementul animalelor sălbatice protejate.

La Art. 1. alin. (1) se menționează ca „… măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural…”. Însă pentru determinarea stării de conservare nu există suficiente date valide și credibile din punct de vedere științific. Practic nu există date științifice la care să se facă raportarea și care să sprijine aplicarea obiectivă a Ordinului.

6. Îmbunătățirea sistemului de compensații pentru pagubele provocate de animale sălbatice, pentru a reduce tensiunea dintre comunități și animale.
7. Dezvoltarea și implementarea unui sistem de prevenire a pagubelor utilizând bune practici care functionează în alte țări membre și recomandate de către UE (garduri electrice, câini specializați la stâne, etc.)

 
De ce se ajunge uneori la un conflict între comunități și urși
 
În România există 40% din populația de urs brun din Europa (exceptând Rusia). Ursul brun este strict protejat la nivel european și național prin Directiva Habitate. Vânătoarea este foarte bine reglementată și este posibilă doar pentru controlul populației. Aceasta ar trebui aplicată în cazul urșilor-problemă ce generează conflicte repetate sau pun în pericol real sănătatea și integritatea oamenilor. Utilizarea de capcane pentru prinderea și uciderea animalelor are o istorie îndelungată, însă începând cu anul 1992, odată cu instituirea Directivei Habitate, este ilegală în statele membre UE. În România, vânătoarea urșilor pentru trofee este interzisă.
 
Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România:

• Un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și nu spre conservarea speciilor de carnivore sau evitarea conflictului om-urs.
• Intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari, inclusiv culegerea exagerată a fructelor de pădure și a altor surse de hrană pentru urși.
• Fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari (prin infrastructura liniară de transport, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc.).
• Gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari.
• Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire a conflictelor (inclusiv faptul că SUAS-ul a rămas doar un document scris).

 
Note pentru editori:
 
1. O nouă victorie a intereselor vânătorești: Ministerul Mediului propune împușcarea a 1691 de animale sălbatice strict protejate: https://wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=279470
2. Academia Română menționa că susține proiectul de Ordin de Ministru, deoarece acesta includea măsuri de prevenire a vânătorii pentru trofee: https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/08/29/comunicat-de-presa-academia-romana-10-22-21
3. WWF România cere măsuri concrete și urgente pentru înființarea SUAS: https://wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=290710
4. Petiția WWF pentru oprirea vânătorii pentru trofee: https://wwf.ro/fara_trofee
5. Declaraţia participanţilor cu privire la evoluţiile recente din domeniul managementului carnivorelor mari în România: https://cdn.wwf.ro/uploads/2020/06/23203325/lcp_workshop_statement_final_ro.pdf
6. Poziție referitoare la proiectul de Ordin de Ministru din data de 05.07.2017 privind nivelul de intervenţie în cazul speciilor urs şi lup: https://wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=305932