Valoarea serviciilor de mediu oferite de pădurile din Parcul Natural Munții Maramureșului sunt de 128 409 321 RON/an, conform ultimelor studii realizate de WWF-România. În ultimul an costurile și beneficiile oferite de natură omului au fost evaluate și cuantificate venind în sprijinul dezvoltării unei metodologii de plăți compensatorii destinate proprietarilor de păduri din zonele strict protejate.
În România, principalele cauze pentru pierderea biodiversității sunt: degradarea ecosistemelor ca urmare a dezvoltării nesustenabile, fragmentarea habitatelor, practicile nesustenabile de vânătoare sau pescuit, lipsa de informare și educare în ceea ce privește nevoia de conservare a naturii. Serviciile de mediu reprezintă toate beneficiile, bunurile și resursele pe care le primim de la natură și de care beneficiem individual sau pe care ne bazăm afacerile, bunăstarea și dezvoltarea economică.
Toate aceste servicii nu au fost cuantificate și plătite astfel încât furnizarea sau producerea lor să fie garantată pe termen lung. În acest sens în ultimul an a fost realizată o evaluare şi cuantificare a costurilor și beneficiilor a două categorii de ecosisteme, forestiere şi acvatice, a serviciilor de mediu aferente acestor ecosisteme, dar şi a costurilor de administrare a beneficiarilor direcţi din Parcul Natural Muntii Maramureșului ca zonă pilot, cu scopul de a îmbunătăți cadrul legislativ relevant. Printre recomandările WWF-România se numără dezvoltarea unei metodologii corecte de calcul al prețului apei ținând cont de adevarata valoare a resursei, de principiul poluatorul plătește, dar și beneficiarul plătește și de acordarea unor stimulente pentru utilizarea eficientă a resursei de apă.
De asemenea, este important ca această formulă de calcul să aibă în vedere aspectele ce țin de mediu, iar prețul să fie unul flexibil urmărind recuperarea tuturor costurilor păstrând totodată starea ecologică bună a zonelor acvatice. Pentru zonele de păduri, sunt recomandate acordarea unor plăți compensatorii proprietarilor de păduri din zonele unde s-au impus măsuri restrictive de exploatare a lemnului datorită funcțiilor de protecție ale pădurii, dar și alte plăți din fonduri europene pentru zonele declarate NATURA 2000 și care, potrivit planurilor de management, sunt restrictionate în cadrul activităților economice ca urmare a regimului de protectie. „În cadrul acestui proiect inovativ, am dezvoltat, în cadrul unui proces participativ, mecanisme financiare corecte și propuneri legislative care vin deopotrivă în sprijinul naturii, dar și al oamenilor; pentru o gospodărire sustenabilă a ecosistemelor în ariile protejate este esențial să existe un mecanism financiar echitabil care ia în calcul atât contribuția furnizorului cât și a beneficiarului de servicii ecosistemice la securizarea acestor bunuri de interes public furnizate de natură.”, a declarat Alexandra Pușcaș, manager proiect, WWF-România.
Studiile sunt disponibile și pot fi descărcate online de aici.
Studiile și metodologia au fost dezvoltate în cadrul proiectului Solidaron („Solidaritate și respect pentru oameni și natură – proiect pilot pentru dezvoltarea, testarea și promovarea legislativă a principiului “beneficiarul plătește” pentru serviciile de mediu din România”), implementat de WWF România în parteneriat cu R.N.P. Romsilva – Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului, Universitatea București – Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava – Facultatea de Silvicultură.
Proiectul este finanţat cu suma de 449.980,92 Euro printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia (SEE 2009 – 2014), în cadrul Programului RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Operator de Program Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor și se va finaliza în 31 Iulie 2016. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.