Guvernul României a trimis Comisiei Europene varianta revizuită dar incompletă și orientată către investiții nesustenabile a Planului Integrat în Domeniul Energiei și schimbărilor Climatice (PNIESC). 

 Proiectul revizuit oferă o foaie de parcurs mai clară decât versiunea inițială pentru obiectivele energetice și climatice, dar, cu toate acestea,  lipsește transparența, consultarea publică și informații critice, ceea ce face ca prezentarea generală a politicii să fie incompletă. În timpul revizuirii, nu au existat consultări publice cu societatea civilă, o omisiune cheie cu impact asupra credibilității documentului.

Documentul a ratat termenul limită de trimitere către Comisia Europeană din iunie 2023, iar declarațiile oficiale sugerează că următoarele consultări cu societatea civilă vor avea loc doar în timpul procedurii SEA, fără a fi oferit un calendar concret. Lipsa de aliniere a PNIESC la Regulamentul UE privind guvernanța și la standardele Convenției de la Aarhus, în special în ceea ce privește participarea publicului, este îngrijorătoare. UE subliniază că publicul trebuie să aibă „posibilitatea de a-și exprima opiniile în timp util și în mod eficient”, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Planului recent revizuit.  Ar fi fost esențial ca guvernul să fi stabilit un dialog pe mai multe niveluri care să implice autoritățile locale, societatea civilă, industria și publicul larg pentru a discuta politicile climatice pe termen lung. Mai mult decât atât, lipsește o armonizare între obiectivele recent adoptatei  Strategii de reducere a emisiilor pe termen lung a României, adoptată pe 7 decembrie și PNIESC revizuit. 

În timp ce datele privind decarbonizarea reflectă progrese (61,5 % reducere a GES în 2019, previzionată la 73 % până în 2025), scopul fiind reducerea completă a emisiilor până în 2050,  graficul actual indică doar 98,5 % (inclusiv LULUCF).

Considerente importante care trebuie adresate și clarificate sunt: utilizarea hidroenergiei, a biomasei, un plan concret pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, eficiența energetică și sărăcia energetică,  scăderea emisiilor din sectorul de transport și sprijinul comunităților energetice.

Am identificat aceste lacune împreună cu Asociațiile Bankwatch România, Declic și 2Celsius și am formulat recomandări pe care le-am trimis Comisiei Europeane. 

Le puteți citi, în limba engleză aici.