Temperaturile globale se apropie de pragul de 1,5°C, iar recordurile climatice continuă să fie depășite. În același timp, soluțiile pentru combaterea schimbărilor climatice se dezvoltă cu o rapiditate fără precedent. Direcția este clară: reducerea mai rapidă a emisiilor, protejarea și refacerea naturii, și extinderea soluțiilor cât încă mai este timp.
Conform celor mai recente evaluări realizate de Serviciul European pentru Schimbări Climatice Copernicus și Organizația Meteorologică Mondială (WMO), planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,4°C peste nivelurile preindustriale. Nu mai vorbim despre un risc viitor, ci despre realitatea în care trăim astăzi. Datele arată o creștere clară și susținută a temperaturilor globale, cu efecte vizibile deja la nivelul întregii planete – pe uscat, în oceane și în regiunile polare.
Căldura extremă devine normalitate
Conform Copernicus, anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată, fiind doar ușor mai răcoros decât 2023 și 2024 – acesta rămânând cel mai cald an din istorie.
Mai important, ultimii 11 ani (2015–2025) au fost cei mai călduroși ani observați vreodată. Acest lucru confirmă un trend pe termen lung: încălzirea nu este un fenomen temporar, ci unul persistent și în accelerare.
Se estimează că încălzirea globală pe termen lung a ajuns la aproximativ 1,4°C peste media 1850–1900. În ritmul actual, pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris ar putea fi atins până la sfârșitul acestui deceniu – cu peste zece ani mai devreme decât se estima în 2015, când a fost semnat acordul.
Ne apropiem rapid de 1,5°C
Evaluarea globală a WMO confirmă aceste constatări, estimând că temperatura medie globală în 2025 a fost cu 1,44°C peste nivelurile preindustriale (cu o marjă de incertitudine de ±0,13°C). Și mai îngrijorător, media pe trei ani 2023–2025 a ajuns la 1,48°C peste nivelurile preindustriale – cea mai apropiată măsurătoare de pragul de 1,5°C de la Paris, calculată pe mai mulți ani.
Așa cum subliniază Dr. Stephanie Roe, coordonatoare globală pentru climă și energie la WWF: „Căldura record nu mai este o anomalie, ci a devenit noua normalitate, generând inundații, valuri de căldură și pierderi la nivel global. În același timp, soluțiile climatice, precum energia regenerabilă, bat și ele recorduri, demonstrând că reducerea rapidă a emisiilor nu este doar necesară, ci și posibilă.”
Influența omului este evidentă
Atât Copernicus, cât și WMO subliniază clar cauza principală a acestei încălziri: acumularea continuă de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane.
Tiparele naturale ale climei, precum El Niño și La Niña, influențează în continuare temperaturile anuale, dar acum se suprapun peste o bază mult mai caldă. Anul 2025 s-a desfășurat sub influența unei La Niña slabe sau condiții neutre, care de obicei răcoresc planeta. Chiar și așa, temperaturile globale au rămas printre cele mai ridicate înregistrate vreodată, arătând cât de puternică a devenit încălzirea cauzată de om.
Oceanele suportă cea mai mare parte a încălzirii
Oceanele joacă un rol central în schimbările climatice, stocând aproximativ 90% din excesul de căldură cauzat de încălzirea globală.
WMO evidențiază cercetări recente care arată că între 2024 și 2025 căldura stocată în primii 2.000 de metri ai oceanelor a crescut cu aproximativ 23 zettajouli – de aproximativ 200 de ori mai mult decât întreaga producție de energie electrică mondială din 2024.
În 2025, aproximativ o treime din oceanele lumii au înregistrat printre cele mai calde condiții din istorie, iar mai mult de jumătate dintre ele au fost în top cinci cele mai calde. Această încălzire afectează nivelul mării, ecosistemele marine și vremea extremă.
Calota glaciară a atins minime istorice
Schimbările din regiunile polare se accelerează. În februarie 2025, suprafața combinată de gheață a Arcticii și Antarcticii a fost cea mai redusă înregistrată de la începutul măsurătorilor prin satelit, la sfârșitul anilor 1970.
Arctica a înregistrat recorduri de gheață redusă în mai multe luni, iar Antarctica a avut cea mai ridicată temperatură medie anuală înregistrată vreodată. Aceste schimbări au consecințe globale asupra tiparelor meteo și asupra nivelului mării.
Efecte vizibile peste tot în lume
Creșterea temperaturilor se resimte tot mai mult pe uscat. În 2025, jumătate din suprafața terestră a experimentat mai multe zile de stres termic periculos, definit ca temperatură resimțită de peste 32°C.
Copernicus a documentat, de asemenea, emisii record de fum din incendii de vegetație în Europa și America de Nord. Valuri de căldură, inundații, furtuni și secete severe au afectat multe regiuni pe parcursul anului.
Aceste evaluări transmit un mesaj clar: lumea a intrat deja într-o fază climatică mai periculoasă. Întârzierea acțiunilor climatice va crește riscurile și costurile.
În același timp, soluțiile se dezvoltă rapid. Capacitatea energiei regenerabile crește fără precedent, iar energia regenerabilă devine tot mai ieftină și accesibilă.
Alegerea nu mai este dacă să acționăm, ci cât de repede alegem să extindem ceea ce deja funcționează.