Aprilie 2025 a fost a doua cea mai caldă lună aprilie înregistrată la nivel global, potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S), gestionat de ECMWF în numele Comisiei Europene.
Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost de 14,96°C, cu 0,60°C peste media lunii aprilie din perioada 1991-2020 și cu 1,51°C peste media preindustrială (1850-1900). Este a 21-a lună din ultimele 22 în care acest prag de 1,5°C a fost depășit.
Perioada mai 2024 – aprilie 2025 a înregistrat o temperatură cu 0,70°C peste media 1991-2020 și cu 1,58°C peste nivelul preindustrial. Reamintim că aceste date se bazează pe reanaliza ERA5, care integrează miliarde de observații satelitare, aeriene, maritime și de la sol. Reanaliza este similară cu modul în care se fac astăzi prognozele meteorologice, dar în loc să prezică viitorul, reanaliza privește înapoi în timp, completând golurile unde observațiile lipsesc sau sunt incomplete. Alte seturi de date ar putea indica valori ușor diferite din cauza marjelor mici de diferență.
Anomalia temperaturii aerului de suprafață pentru luna aprilie 2025 în raport cu media lunii aprilie pentru perioada 1991-2020. Sursa datelor: ERA5. Credit: C3S/ECMWF.
„Aprilie 2025 continuă seria alarmantă de luni în care temperatura globală depășește pragul de 1,5°C. Monitorizarea continuă a climei este vitală pentru a înțelege și a reacționa la schimbările climatice în curs.” – Samantha Burgess, director strategic pentru climă, ECMWF
„Aprilie 2025 continuă seria alarmantă de luni în care temperatura globală depășește pragul de 1,5°C. Monitorizarea continuă a climei este vitală pentru a înțelege și a reacționa la schimbările climatice în curs.” – Samantha Burgess, director strategic pentru climă, ECMWF
Anomaliile lunare de temperatură globală a aerului la suprafață (°C) în raport cu 1850-1900, din ianuarie 1940 până în aprilie 2025, reprezentate ca serii temporale pentru fiecare an. Sursa datelor: ERA5. Credit: Copernicus Climate Change Service /ECMWF.
Evoluții regionale
În Europa, temperatura medie a fost de 9,38°C, cu 1,01°C peste media perioadei 1991-2020, făcând din aprilie 2025 a șasea cea mai caldă lună aprilie înregistrată pe continent. Cele mai mari anomalii pozitive au fost în estul Europei, vestul Rusiei, Kazahstan și Norvegia, în timp ce temperaturi mai scăzute decât media s-au înregistrat în Turcia, estul Bulgariei și României, Peninsula Crimeea și nordul Fennoscandiei.
La nivel global, au fost înregistrate temperaturi peste medie în mare parte din Asia central-vestică, nord-estul Asiei, America de Nord, o parte din Australia și regiunile vestice ale Antarcticii. În schimb, au fost mai reci decât media zone precum sudul Americii de Sud, estul Canadei, nord-estul Groenlandei, nordul Australiei și estul Antarcticii.
Temperatura la suprafața mării (SST)
Temperatura medie la suprafața oceanului în zona 60°S-60°N a fost de 20,89°C, a doua cea mai ridicată pentru o lună aprilie, la doar 0,15°C sub recordul din 2024. Temperaturile marine au rămas anormal de ridicate în numeroase bazine oceanice, în special în nord-estul Atlanticului și în Marea Mediterană.
Arctica: Extinderea gheții marine a fost cu 3% sub medie, a șasea cea mai scăzută valoare pentru luna aprilie în ultimii 47 de ani. Cele mai mici concentrații s-au înregistrat în Marea Barents și Marea Okhotsk, în timp ce în Marea Groenlandei acestea au fost peste medie.
Antarctica: Extinderea gheții a fost cu 10% sub medie, a zecea cea mai scăzută valoare pentru o lună aprilie. Anomaliile au variat semnificativ în funcție de regiune.
Europa Centrală, Regatul Unit, sudul Fennoscandiei (regiune geografică din nordul Europei ce cuprinde Peninsula Scandinavă, Finlanda, Karelia și Peninsula Kola) și părți din estul Europei au fost mai uscate decât media, în timp ce sudul continentului, nordul Norvegiei, sudul Finlandei și vestul Rusiei au fost mai umede. În Alpi, precipitațiile abundente au dus la inundații, alunecări de teren și avalanșe.
La nivel global, s-au înregistrat condiții mai secetoase în vestul Americii de Nord în vestul Americii de Nord, centrul și estul Asiei, sudul Australiei, Madagascar și unele zone din America de Sud. Zonele mai umede au inclus părți din Canada, Alaska, centrul SUA, sudul Africii, nordul Australiei și America de Sud, unde ploile abundente au provocat inundații și pagube.
Datele publicate de Copernicus arată o tendință clară și îngrijorătoare: temperaturile globale continuă să crească, iar pragul de 1,5°C față de nivelul preindustrial este depășit tot mai frecvent. Aceste schimbări nu sunt doar cifre în rapoarte, ci semnale clare ale transformărilor care afectează deja viețile oamenilor și echilibrul ecosistemelor. Monitorizarea științifică precisă este esențială, dar la fel de importante sunt acțiunile noastre, individuale și colective. Doar împreună putem construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, un viitor mai sigur, mai echitabil și mai rezilient în fața schimbărilor climatice.