Prima plantare pentru polenizatori alături de Club Clorofila, la Muzeul Hărților
WWF-România demarează, alături de organizații locale cu o misiune ecologică și comunitară, o serie de intervenții în spații verzi din capitală pentru a crea condiții favorabile pentru speciile polenizatoare – albine, fluturi și alte insecte, care se află în declin accelerat în toată Europa. Prima intervenție a avut loc în data de 1 noiembrie, în grădina Muzeului Hărților din București – un spațiu verde de aproximativ 400mp2 revitalizat și îngrijit de Club Clorofila, o organizație de ecologie urbană care, alături de specialiști si bucureșteni implicați, transformă spațiile verzi ale instituțiilor publice din București în grădini comunitare. Acțiunea a fost susținută de companiile Telus Digital România și Spring Farma.
Intervenția de la începutul lunii noiembrie a fost realizată cu ajutorul unui grup de voluntari din cele două companii menționate anterior. Reamenajarea grădinii a presupus transplantarea a aproximativ 100 de plante perene deja existente în spațiu, plantarea a încă 30 de plante perene și 135 de bulbi de primăvară, toate acestea cu valoare ecologică pentru polenizatori. Proiectul va continua în primăvara anului 2026 cu o nouă etapă de însămânțare cu plante din flora spontană ale căror flori vor suplimenta sursele de hrană pentru aceste specii, pe toată durata anului. Scopul este ca diversitatea și abundența floristică rezultată din această intervenție să susțină din punct de vedere ecologic o diversitate de specii de albine, fluturi de zi și de noapte, musculițe și alte insecte benefice, iar din punct de vedere social să ofere locuitorilor capitalei noi motive și perspective pentru descoperirea, admirarea și observarea naturii, în mijlocul orașului.
Prin colaborări și parteneriate locale, cu organizații de la firul ierbii care depun deja eforturi pentru crearea unui oraș mai verde, WWF dorește să susțină și să amplifice aceste inițiative pentru a genera un impact sporit, la scară, din punct de vedere al conservării polenizatorilor. Demersul răspunde urgenței date de starea de conservare a polenizatorilor, a căror abundență și diversitate sunt în scădere consolidată, și contribuie la îndeplinirea țintelor prevăzute de regulamentele și strategiile lansate de Uniunea Europeană în ultimii ani: Noul Pact pentru Polenizatori, Strategia pentru Biodiversitate 2030 și Legea pentru Restaurarea Naturii[1].
Acest demers continuă inițiativa WWF pentru polenizatori începută în anul 2021 odată cu proiectul BeeActive[2], primul proiect multidisciplinar care și-a propus ca România să se alinieze Statelor Membre UE ce implementează planuri naționale pentru conservarea și redresarea speciilor polenizatoare, o nevoie încă neîndeplinită din cauza lipsei capacității și voinței instituționale la nivel central. O petiție[3] lansată în acest context a strâns peste 14.000 de semnături și 5.000 de mesaje de sprijin și sugestii din partea cetățenilor români, care cer trei lucruri majore: interzicerea pesticidelor dăunătoare, conservarea și extinderea habitatelor/spațiilor verzi, campanii de conștientizare și informare a cetățenilor.
În contextul inacțiunii autorităților centrale pentru a avea un plan integrat de acțiuni la scară largă, demersurile ce au loc la nivelul societății civile, cu sprijinul cetățenilor și al companiilor interesate de această cauză, sunt cu atât mai valoroase și mai importante, dacă nu chiar esențiale. WWF și Club Clorofila doresc să mulțumească donatorilor pentru sprijinul acordat în campania de strângere de donații[4] pentru polenizatori și să extindă apelul și către alte companii și, în continuare, către oamenii preocupați de această temă și care doresc să susțină crearea de habitate prietenoase cu polenizatorii în București.
De ce este nevoie de acțiuni pentru protejarea polenizatorilor
Aproximativ trei sferturi din culturile agricole depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică. Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport[5] întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF BeeActive arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere (din care 9.1% sunt în pragul dispariției) și 31% din speciile de fluturi de asemenea au populații în scădere (din care 9% sunt amenințate cu dispariția). Pe lângă albine și fluturi, și alte insecte polenizatoare se confruntă cu declinul: 27% din speciile de sirfide prezintă un risc ridicat de dispariție în viitorul apropiat.
Cauzele principale pentru trendul descrescător al polenizatorilor sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe terenurile agricole, iar în oraș prin amenajări peisagistice simpliste, bazate pe gazon tuns scurt), poluarea cu pesticide – erbicide, insecticide (în agricultură, grădini și spații verzi), schimbările climatice.
Barbara Bendandi, Director de Conservare în cadrul WWF-România: Protejarea polenizatorilor este esențială nu doar pentru sănătatea ecosistemelor, ci și pentru securitatea alimentară. Prin aceste intervenții urbane, ne dorim să aducem natura mai aproape de oameni și să contribuim concret la restaurarea biodiversității în orașe. Este un pas important în direcția implementării Legii pentru Restaurarea Naturii și a Pactului European pentru Polenizatori.
Cătălina Bolozan, Fondatoare Club Clorofila: Grădinile instituțiilor publice din București însumează 285 de hectare de spațiu verde. Asta înseamnă cam 570 de parcuri de buzunar. Grădina Muzeului Hărților este un exemplu de bune practici care demonstrează cum o intervenție ecologică atent gândită poate transforma un spațiu verde de mici dimensiuni într-o resursă valoroasă pentru oraș, un refugiu verde pentru oameni si polenizatori.
Cristina Toma, Manager Muzeul Hărților: Muzeul Hărților se află într-o zonă centrală, rezidențială, în care există puține spații verzi. Grădina noastră, deși nu este foarte mare, am simțit că poate deveni nu doar un spațiu destinat vizitatorilor muzeului, ci și vizitatorilor… zburători, gâzelor aflate în dificultate în zonele urbane lipsite de spații verzi. Înțelegem importanța polenizatorilor și de aceea ne dorim ca grădina noastră să fie un spațiu viu și primitor pentru ei, de aceea am salutat cu bucurie inițiativa WWF și Club Clorofila, alături de recunoștința că s-au gândit la noi ca primă instituție unde demarează acest proiect.
„Ne bucurăm să fim parte dintr-o inițiativă care aduce beneficii reale naturii, dar și comunității. La Spring Farma credem că sănătatea oamenilor începe cu sănătatea mediului în care trăim, iar implicarea în astfel de proiecte este o continuare firească a valorilor noastre”, a declarat Corina-Maria Scheianu, Manager Marketing, Spring Farma.
„Participarea echipei de voluntari TELUS Digital Romania la acțiunea de plantare din grădina Muzeului Hărților a fost o experiență valoroasă și plină de entuziasm, care subliniază angajamentul nostru față de protecția mediului și implicarea activă în comunitate. Colegii noștri au apreciat oportunitatea de a contribui în mod concret la protejarea polenizatorilor, lucrând alături de experții WWF-România și Club Clorofila într-o atmosferă inspirațională. Suntem onorați să fim parte din această inițiativă și credem în potențialul acestor acțiuni de a aduce un impact pozitiv și durabil asupra mediului și comunității din care facem parte.” a declarat Andreea Lăpădatu, CSR Specialist, Telus Digital România.
[1] – Noul Pact pentru Polenizatori, publicat în anul 2023 relansează Inițiativa UE pentru Polenizatori din anul 2018, cu o serie de măsuri printre care „Îmbunătățirea habitatelor de polenizatori în zonele urbane”, parte din „PRIORITATEA II: Îmbunătățirea conservării polenizatorilor și combaterea cauzelor declinului acestora”. Mai multe detalii aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52023DC0035.
– Strategia pentru Biodiversitate 2030, publicată în 2020 ca parte a pachetului EU Green Deal, prevede stoparea declinului polenizatorilor, reducerea cu 50% a folosirii și riscurilor asociate pesticidelor și restaurarea habitatelor, iar Legea pentru Restaurarea Naturii, adoptată în anul 2024, introduce ținte obligatorii din acest punct de vedere, pentru toate Statele Membre. Mai multe detalii aici: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/31e4609f-b91e-11eb-8aca-01aa75ed71a1, și aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32024R1991&qid=1722240349976.
[2] https://wwf.ro/ce-facem/bee-active/
[3] https://wwf.ro/campanii/tobee/
[4] https://wwf.ro/doneaza/acum/
[5] https://wwf.ro/noutati/albinele-si-alte-insecte-polenizatoare-sunt-in-declin/