Connect GREEN
Drum cu prioritate pentru natură
ConnectGREEN. Drum cu prioritate pentru natură
Prin proiectul ConnectGREEN (2018-2021), parteneri din țări și domenii
variate de activitate (planificare teritorială, cercetare științifică,
mediul guvernamental, conservarea naturii) și-au unit forțele pentru a crește capacitatea de identificare a coridoarelor ecologice și pentru a diminua conflictul dintre dezvoltarea infrastructurii și conservarea speciilor de animale sălbatice.
Rezultatele și publicatiile proiectului ConnectGREEN
Un set de instrumente valoroase atât pentru specialiștii în planificare teritorială cât și pentru cei din domeniul conservării naturii, cât și pentru legiuitorii din ambele domenii și toate domeniile conexe se regăsește în colecția de publicații realizate în cadrul ConnectGREEN și disponibile mai jos:
- Plan internațional de acțiune privind conservarea carnivorelor mari și asigurarea conectivității habitatelor în Carpați
- Metodologie pentru identificarea coridoarelor ecologice în țările carpatice folosind carnivorele mari ca specii umbrelă
- Recomandări pentru minimizarea fragmentării coridoarelor ecologice și a siturilor Natura 2000
- și, foarte important pentru România, și util pentru autorități: o Foaie de parcurs pentru integrarea conectivității ecologice în legislație
- pentru a vedea ușor Pașii necesari integrării conectivității în legislație, așa cum reies ei din Foaia de parcurs, am creat acest Infografic
Rezultatele proiectului ConnectGREEN sunt prinse în broșura de final care vă permite să vedeți „Proiectul dintr-o privire” (disponibilă mai jos). Pentru a înțelege contextul conectivității ecologice în Munții Carpați, o foaie informativă (factsheet) vă stă, de asemenea, la dispoziție în colecția elaborată de specialiștii ConnectGREEN.
Menținerea și refacerea coridoarelor ecologice pot asigura populații viabile de carnivore mari în Munții Carpați și pot asigura supraviețuirea unuia dintre cele mai mari ecosisteme funcționale de pe continent. Mai mult decât atât, această nouă abordare comună este menită să accelereze procesele de implementare a mult-așteptatelor proiecte de infrastructură din regiune, în condițiile în care, din cauza neconformării la standardele de siguranță și de mediu, acestea riscă să fie amânate.
Solutii pe termen lung pentru deplasarea animalelor sălbatice
Scopul proiectului ConnectGREEN (2018-2021)
a fost de a menține, respectiv de a îmbunătăți conectivitatea ecologică
între habitatele naturale, în special dintre siturile Natura 2000 și
alte arii protejate de relevanță transnațională în eco-regiunea
carpatică, respectiv România, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia
și Serbia. În mod specific, proiectul are trei mari obiective:
- Dezvoltarea de soluții inovatoare și recomandări pentru a identifica coridoarele ecologice și breșele de conectivitate într-un mod armonizat pentru ecoregiunea carpatică. Scopul este de a menține deplasarea transfrontalieră a speciilor, asociată cu serviciile ecosistemelor și un nivel ridicat al biodiversității în regiune.
- Implicarea managementului ariilor naturale protejate și a siturilor Natura 2000, a specialiștilor în conservarea naturii, a responsabililor de planificare teritorială și a alotor actori cheie, într-o abordare integrată pentru întărirea capacității de a identifica și de a asigura managementul coridoarelor ecologice.
- Reconcilierea conservării naturii, planificării teritoriale și dezvoltării economice în zonele coridoarelor ecologice și în siturile Natura 2000 prin identificarea și utilizarea de direcții strategice și instrumente și practici.
Proiectul ConnectGREEN este co-finanțat din fonduri UE (FEDR, IPA)
- Buget total: 2 462 923,53 Euro
- Contribuția FEDR: 1 920 592,41 Euro
- Contribuția IPA: 172 892,55 Euro
Pagina oficială a proiectului (EN): www.interreg-danube.eu/connectgreen
Manager de proiect: Cristian Remus Papp, [email protected]
Parteneri proiect
- România: WWF Programul Dunăre-Carpați; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urbană; Administrația Parcului Național Piatra Craiului
- Austria: WWF Europa Centrală și de Est
- Republica Cehă: Agenția pentru conservarea naturii din Republica Cehă; Instiutul pentru Amenajarea Peisajului și Grădinărit Ornamental Silva Tarouca
- Ungaria: CEEweb for Biodiversity; Universitatea Sfântul Ștefan
- Slovacia: Agenția de mediu a Republicii Slovace; Agenția de stat pentru conservara naturii din Republica Slovacă; SPECTRA Centrul de excelență al UE – Universitatea Tehnologică din Bratislava
- Serbia: Institutul de Arhitectură și Planificare Urbană și Spațială a Republicii Sârbe; Parcul Național Djerdap
Parteneri asociati
- Ungaria: Directoratul Parcului Național Bukk
- România: Ministerul Mediului din România
- Cehia: Ministerul Mediului din Republica Cehă, Ministerul Dezvoltării Regionale din Republica Cehă
- Serbia: Ministerul Agriculturii și Protecției Mediului din Republica Sârbă
- Slovacia: Ministerul Transporturilor și Construcțiilor din Republica Slovacă
- Ucraina: Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale din Ucraina
- Austria: Danubeparks – Rețeaua de Arii Protejate a Fluviului Dunărea
- Franța: Alpine Network of Protected Areas – ALPARC.
- Muntengru: Parks Dinarides – Network of protected areas of Dinarides.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
44 de hectare de pădure din Gorj, defrișate pentru extinderea carierei de lignit Roșia
Pe 23 noiembrie, Guvernul României a adoptat o Hotărâre de Guvern (HG) care prevede distrugerea a aproape 44 de hectare de pădure pentru extinderea carierei de lignit Roșia, din Gorj. Aceasta este a doua astfel de HG din 2023, aducând suprafața de pădure defrișată la un total de 150 de hectare, numai anul acesta.
Raport WWF: Criza apei amenință 60% din PIB-ul global anual, adică 58 de trilioane de dolari
Degradarea râurilor, lacurilor și zonelor umede amenință valoarea lor economică și rolul esențial pe care îl au în asigurarea sănătății planetei. Lansat astăzi, 16 octombrie 2023, de Ziua Mondială a Hranei*, raportul “The High Cost of Cheap Water” oferă prima estimare realizată vreodată a valorii economice a apei și a ecosistemelor de apă dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021.
Solicităm revizuirea Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, unul dintre documentele fundamentale în planificarea tranziției energetice în țara noastră, trebuia supusă unei proceduri de evaluare complete, cu stabilirea măsurilor de evitare/ prevenire, reducere și eventual compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate în urma implementării pentru a fi conform cu HG. 1076/2004.