WWF-România solicită noii conduceri a Ministerului discuții aplicate pentru revizuirea urgentă a Planului Național Strategic 2023-2027, conform cu cerințele Comisiei Europene
WWF-România solicită public Ministrului interimar al Agriculturii, Sorin Grindeanu, deblocarea unor discuții tehnice aplicate pentru includerea unor soluții urgente legate de gestionarea biodiversității și resurselor naturale în noul Plan Național Strategic pentru agricultură și dezvoltare rurală, în perioada 2023-2027. Solicitarea vine în urma criticilor Comisiei Europene și după circa doi ani de „consultări” în grupuri de lucru organizate de Ministerul Agriculturii (MADR), în care problemele de mediu au fost tratate superficial, iar reprezentanții societății civile – experți silvici, biologi, ecologi, dar și apicultorii și micii producători au fost în mare parte ignorați.
Planul Național Strategic (PNS) transpune și adaptează Politica Agricolă Comună a UE și reprezintă decizia României în ce privește alocarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală în următorii cel puțin patru ani. Acesta a fost însă aspru criticat de Comisia Europeană într-o Scrisoare de observații, după ce a fost depus și cu o întârziere de două luni față de termenul stabilit la nivel european.
PNS pune la dispoziție 15,9 miliarde de Euro și este un element decisiv de influențare a practicilor din sectorul agricol, prin condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru accesarea subvențiilor, dar este și o sursă foarte importantă de finanțare pentru comunitățile rurale, pentru nevoi de infrastructură mică, antreprenoriat, digitalizare și know-how sau reînnoirea generațiilor de fermieri. Totodată reprezintă singura alocare europeană pentru îndeplinirea obiectivelor de climă și mediu asumate în cadrul Uniunii Europene de fiecare Stat Membru.
Pădurile României au sub 1% finanțare în PNS-ul propus
PNS-ul propus de MADR alocă pentru păduri suma absolut derizorie de aprox. 160 milioane Euro din bugetul total de 15,9 miliarde Euro, iar acest buget reprezintă singurul buget public actualmente disponibil pentru gestionarea pădurilor din România; acesta ar „ajunge” doar pentru 3% din pădurile noastre. Astfel, am solicitat și solicităm în continuare câteva măsuri-cheie, necesare și urgente pentru păduri și comunitățile rurale dependente de păduri, anume:
- Plăți compensatorii pentru pădurile situate în arii protejate la nivel european (situri Natura 2000) precum și pentru suprafețele de strictă protecție care trebuie să ajungă de la 3% în prezent la 10% până în 2030, ceea ce se traduce într-un sprijin necesar de circa 900 milioane Euro;
- Încurajarea sistemelor agro-forestiere printr-o plată compensatorie pentru menținerea și gestionarea durabilă a vegetației forestiere de pe pajiștile neîntreținute și reîmpădurite natural (o suprafață de circa 500.000 ha) și granturi pentru proiecte de refacere a acestor pajiști;
- Plăți pentru măsuri silviculturale apropiate de modelul natural („close to nature”) și pentru creșterea rezilienței pădurilor la incendii, atacuri de insecte și doborâturi de vânt, fenomene din ce în ce mai frecvente generate de schimbările climatice.
Comisia însăși afirmă că „România trebuie să-și intensifice eforturile privind potențialul pădurilor de a contribui la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea efectelor acestora” și semnalează că nici „problema tăierilor ilegale nu este adresată” și nici cea a „infestărilor crescânde cu patogeni”. De asemenea, Comisia cere României să „ia în considerare legătura [pădurilor] cu siturile Natura 2000 sau cu speciile și habitatele forestiere protejate la nivel european”.
Zonele umede vor fi în continuare desecate, iar deșertificarea nu va fi oprită în sudul țării
Țara noastră a pierdut 80% din lunca Dunării și 35% din Delta Dunării în timpul regimului comunist, prin politica de desecare și conversie forțată a acestor zone aparținând fluviului Dunărea în terenuri agricole pe care se practică agricultura intensivă și care acum se confruntă cu fenomenul deșertificării. Distribuirea de subvenții agricole pentru proprietarii/gestionarii acestor terenuri, atât în lunca Dunării cât și în Delta Dunării, odată cu aderarea la UE, a însemnat continuarea acestei politici în detrimentul folosinței tradiționale a terenurilor ca ferme pisicole și ocupațiilor specifice. Numai în ultimii 2 ani, Delta Dunării, Rezervație a Biosferei și sit RAMSAR a pierdut încă 5000 ha de ferme piscicole din cauza acestei politici, subminând tocmai obiectivul securității alimentare pe care MADR îl invocă pentru a justifica decizii de susținere a practicilor și fermelor mari, intensive.
Pornind de la obiectivele de mediu și climă, securitate alimentară, viabilitate economică a proprietarilor de terenuri și a comunităților riverane Dunării, WWF a propus măsuri de protejare și refacere a apelor și zonelor umede din lunca inundabilă a Dunării și Deltă, cu justificare tehnică și economică și în baza experienței de teren îndelungate în proiecte de reconstrucție a zonelor umede. Măsurile nu au fost luate în seamă, iar Comisia afirmă acum în Scrisoarea de observații că România trebuie să analizeze suprapunerile între zonele umede și terenurile agricole și solicită introducerea unei interdicții totale a conversiei zonelor umede, inclusiv a turbăriilor bogate în carbon, ca și condiție de bază la accesarea subvențiilor. Totodată, Comisia dorește menținerea pe terenurile agricole a zonelor de bălți naturale ca elemente de peisaj.
Polenizatorii și fânețele sunt de asemenea ignorate
Un al treilea subiect important și relevant, neglijat de MADR, este cel al polenizatorilor care conform datelor științifice sunt în declin – începutul unei adevărate crize alimentare având în vedere că trei sferturi din culturile agricole depind de polenizare. 37% din populația de albine și 31% din populația de fluturi din Europa se află acum în declin (IUCN, 2021). Și albinele îngrijite de apicultori sunt într-un constant declin, însă față de polenizatorii sălbatici intervenția omului reușește să compenseze pierderile cauzate în mare parte tot de agricultura intensivă (ex. pesticidele neonicotinoide interzise în UE, dar aprobate anual în România de către MADR). Într-adevăr, cea mai accesată măsură de finanțare din Programul Național Apicol de până acum a fost cea de refacere a familiilor de albine.
WWF a propus împreună cu Federația ROMAPIS măsuri de susținere a varii practici agricole prietenoase cu polenizatorii și solul: ex. susținerea culturilor agricole și a soiurilor melifere, introducerea de elemente naturale de peisaj pe o suprafață relevantă a terenului agricol, eliminarea pesticidelor și introducerea metodelor alternative de gestionare a buruienilor și dăunătorilor. Toate acestea au fost ignorate, iar Comisia sesizează și eliminarea sprijinului pentru fânețele bogate în plante, pentru fluturi și păsări și remarcă neluarea în seamă a polenizatorilor și elementelor de peisaj bogate în biodiversitate. Pornind și de la țintele din Green Deal – din Strategia „De la fermă la furculiță” și Strategia pentru Biodiversitate 2030 – Comisia cere României să introducă noi măsuri pentru a adresa problema pesticidelor și obiectivul de refacere a naturii și peisajelor.
Ca o notă generală privind contribuția PNS-ului la obiectivele și ambițiile de mediu și biodiversitate, Comisia afirmă că acesta le îndeplinește doar parțial – intervențiile propuse nu merg dincolo de condiții minime obligatorii, au o foarte modestă valoare-adăugată sau pe unele subiecte lipsesc cu desăvârșire. În acest context, WWF solicită din nou MADR deschiderea unor discuții tehnice aplicate cu reprezentanții organizațiilor de mediu și ai micilor producători din grupurile de lucru pentru a revizui PNS-ul prin includerea măsurilor propuse, ce răspund atât criticilor Comisiei Europene cât și crizei climatice și a biodiversității pentru care agricultura are o responsabilitate consemnată și contorizată în statistici și studii știintifice.
Sfârșit
Note:
– Planul Național Strategic 2023-2027, versiunea propusă de MADR și depusă la Comisia Europeană în februarie 2022 (.pdf)
– Scrisoarea de observații a Comisiei Europene asupra Planului Național Strategic propus (EN) (.pdf)