Liderii europeni decid în aceste zile, la Bruxelles, care va fi noul buget pentru perioada 2014-2020, iar scenariul cel mai probabil este ca acesta să fie redus de la 1 trilion (cât este în perioada curentă) la 973 miliarde de euro, domeniile cele mai afectate fiind Politica Agricolă Comună, Programul LIFE, Politica de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare.
Suma de 973 de miliarde de euro a fost propusă de președintele Consiliului European Van Rompuy în contextul crizei economice și se va constitui, în caz de aprobare, în cadru de negociere între statele membre și Consiliu.
Principalul motiv de îngrijorare vine dinspre cea mai mare și controversată componentă a bugetului, anume Politica Agricolă Comună, ce absoarbe aproximativ 40% din fonduri (adică 55 miliarde de euro pe an). Trei pătrimi din PAC revin Plăților Directe, iar o pătrime Programului de Dezvoltare Rurală care cuprinde măsuri concrete pentru creșterea competitivității, a calității mediului și vieții în mediul rural.
În loc să se asigure că Politica Agricolă Comună permite investiții corecte, în arii care au nevoie de suport financiar adecvat, prin creșterea bugetului pentru Dezvoltare Rurală și printr-o ”înverzire” reală a Plăților Directe către fermieri, Van Rompuy acționează în sens contrar prin propunerea înaintată. Reducerile de buget prevăzute pentru Fondul de Dezvoltare Rurală sunt în mod proporțional mai mari decât cele prevăzute pentru Plățile Directe, susținute în mod vehement de Franța, Spania și Irlanda.
Cadrul de negociere setat de Van Rompuy cuprinde o reducere de 5.8% a fondurilor pentru Plăți Directe, în timp ce Fondul pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să suporte o tăiere de 9.3%. Acest lucru menține status-quo-ul practicilor de agricultură neviabile și ignoră daunele pe care aceste practici le provoacă mediului; mai mult, aprobarea propunerii actuale înseamnă ratarea unei șanse ce se ivește odată la 10 ani de a susține un sistem de agricultură durabil.
Propunerea lui Van Rompuy mai cuprinde o alocare financiară de 20% din buget pentru schimbările climatice. WWF consideră necesară păstrarea angajamentului pe schimbări climatice în buget, așa cum au propus și Parlamentul European și Comisia Europeană, însă consideră totodată că pentru ca acest angajament să aibă un impact semnificativ, alocarea trebuie să crească până la un procent de 25% din buget.
În fine, programul LIFE este singurul program european dedicat în exclusivitate protejării mediului în Europa și cu toate acestea el reprezintă numai 0.3% din bugetul european. Programul este foarte bine țintit și este privit ca un un instrument de succes chiar și de către Curtea Europeană a Auditorilor. Dacă acesta ar primi o pondere de 1% din buget, ar putea susține în mod adecvat rețeaua Natura 2000 care generează servicii de mediu în valoare de 200-300 miliarde de euro pe an. Având în vedere rolul crucial pe care programul îl are în protejarea mediului, WWF consideră inacceptabilă propunerea lui Van Rompuy de a tăia bugetul pentru LIFE cu 5% și cere în schimb o alocare de 1%.
Propunerea pentru Politica Agricolă Comună – în contrast cu opinia publică
În contextul celor descrise mai sus, WWF a comandat și publicat în aceste zile un sondaj de opinie la nivel regional, care arată că cetățenii europeni au o opinie diferită față de propunerile vehiculate în cadrul instituțiilor europene privind modul în care subvențiile din agricultură ar trebui să fie distribuite. Rezultatele sondajului arată în mod clar că cetățenii consideră că fondurile publice adresate fermierilor nu trebuie să se constituie într-un venit pentru aceștia, ci trebuie să le fie direcționate în baza măsurilor concrete pe care aceștia le implementează pentru o agricultură durabilă.
Sondajul a fost realizat în 6 state membre cheie: Franța, Germania, Italia, Polonia, Suedia și România, pe un eșantion de câte 1000 de respondenți. Marea majoritate a respondenților din toate cele 6 țări și-au exprimat opinia conform căreia subvențiile pentru fermieri ar trebui să genereze beneficii pentru întreaga societate, nu doar pentru femieri. Aceste rezultate contrastează în mod clar cu actualele discuții care au loc între liderii europeni, ce merg pe ideea unui suport financiar necondiționat pentru fermieri și a unei susțineri reduse pentru măsuri care pot îmbunătăți situația mediului, a naturii și a peisajelor rurale.
În România, peste 60% dintre respondenți consideră că subvențiile trebuie alocate pe baza măsurilor pe care fermierii le iau pentru a susține un sistem agricol durabil și dezvoltarea rurală și 84% consideră important ca fermierii să ofere bunuri publice în schimbul subvențiilor pe care le încasează. La întrebarea privitoare la modul de utilizare a banilor publici, românii au răspuns într-o proporție de 31% în favoarea produselor sigure și sănătoase și de 22% în favoarea îmbunătățirii stării mediului, a naturii și a peisajelor rurale.
Urmărind direcția periculoasă în care se îndreaptă discuțiile pe buget, WWF-România a trimis o scrisoare oficială Ministerului Fondurilor Europene înainte ca delegația să plece la summit-ul din aceste zile pentru a semnala, în mod special, problemele din zona Politicii Agricole Comune și a programului LIFE. În scrisoare se comunică poziția organizației WWF-România conform căreia protejarea controversatelor Plăți Directe în detrimentul Dezvoltării Rurale subminează și mai mult legitimitatea PAC în ochii contribuabililor europeni și slăbește posibilitatea ca aceasta să genereze beneficii publice post 2014. Astfel, organizația solicită delegației României să susțină creșterea alocării bugetare pentru dezvoltare rurală, care va aduce numeroase beneficii atât mediului înconjurător, cât și comunităților locale din spațiul rural românesc.
În ceea ce privește programul LIFE, WWF-România consideră că prin diminuarea alocării financiare nu s-ar realiza nicio economie în cadrul viitorului buget UE. Având în vedere că LIFE este unicul instrument financiar al UE care susține exclusiv proiecte inovative de mediu și ținând cont de beneficiile considerabile pe care le aduce nu doar pentru mediu, dar și în ceea ce privește noi locuri de muncă și revitalizarea economiei, alocarea financiară ar trebui regândită.