Specialiștii WWF și Rewilding Europe monitorizează adaptabilitatea zimbrilor la sălbăticie, în condițiile în care trei dintre ei au murit în ultimele săptămâni. În anotimpul friguros, când zimbrii sunt foarte vulnerabili, situl va fi închis pentru tururi ghidate, sezonul turistic reluându-se la primăvară.
Schimbarea de anotimp și o toamnă cu o umiditate sporită reprezintă perioadă cu un consum mare de energie pentru zimbri, lucru ce le-a scăzut imunitatea.Totodată perioada aceasta de trecere între anotimpuri în care animalele iși schimbă părul, le solicită suplimentar organismul. Aceste slăbiciuni vin în completarea unui stress pre-existent la care zimbrii au fost supuși în urma tranchilizării, transportului și schimbărilor sociale prin care au trecut la venirea în România. Toți acești factori și-au lăsat amprenta pe cei mai slăbiți dintre ei, iar trei dintre exemplare au murit.
Așteptăm concluziile analizelor trimise către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară din București. Există suspiciunea că boala limbii albastre, apărută pentru prima dată în România în ultimele luni, ar fi afectat aceste animale. Boala nu este contagioasă, ci se transmite prin culicoide (musculiţe înţepătoare), iar ceilalți zimbri din Armeniș sunt într-o stare stabilă și nu arată semne de slăbiciune. WWF-România a făcut apel la mai mulți specialiști din țară și străinătate, pentru a forma un grup de lucru care să găsească cele mai bune soluții pentru a proteja aceste animale în timpul iernii. În primăvară, un nou grup de zimbri va fi adus în Munții Tarcu în vederea formării unei populații viabile de 500 de animale până în 2022.
Dacă pe vremuri zimbrii rezistau cu brio gerului românesc, astăzi animalele sunt foarte sensibile. “Iarna este o perioada foarte grea pentru aceste animale, iar prioritatea noastră în acest moment este ca zimbrii să să se desfășoare într-un cadru cât mai sălbatic, fără contact uman, care poate fi o cauză de stres suplimentară. Resălbăticirea nu este un proces ușor, aici ei învață să trăiască liberi, să își caute singuri hrana cea mai bogată în nutrienți și să se ferească de prădători.” spune Joep van de Vlasakker, specialistul în zimbri al programului Rewilding Europe.
În urmă cu câteva săptămâni, zimbrii din Munții Țarcu au fost transferați din zona de aclimatizare de 15 hectare intr-o zonă de semi-libertate de 10 ori mai mare. Aceasta este o zonă nouă pentru ei și intervin noi elemente de stress. Experții WWF și Rewilding Europe au petrecut săptămânile trecute analizând starea zimbrilor și au hotărât să reducă impactul uman asupra lor pentru a asigura un proces de adaptare cât mai natural. Tururile ghidate se vor relua in primăvară.
Despre zimbru
Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. Acum însă este mai rar decât rinocerul negru, doar 3403 exemplare rămânând in toată lumea în libertate sau semi libertate. România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.
Zimbrul este o specie cheie pentru fenomenul de „resălbăticire”, alimentația sa având un impact real asupra vegetației. El consuma iarbă dar și mărăcini, puieți și arbuști, formând astfel ochiuri de pădure și un peisaj mozaicat, contribuie la fertilizarea pajiștilor, bătătorindu-le, răscolind nisipul și noroiul, iar în felul acesta ajută la menținerea unei diversități biologice ridicate.
Impactul proiectului în regiune
Prezența zimbrilor în această regiune va contribui la accelerarea proceselor naturale ecologice și va favoriza atât creșterea biodiversității, cât si dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Ecoturismul este una dintre variantele firești de dezvoltare a unei zone cu astfel de caracteristici de sălbăticie.
De la sosirea zimbrilor în Armeniș, comunitatea locală a cunoscut deja aceste beneficii. Localnicii s-au organizat deja într-o asociație locală în vederea oferirii unor servicii de agro-turism, iar oaspeții nu au întârziat să apară. Arhitectura locului cu case tip fortăreață, sălașe bănățene din piatră, lemn și țiglă din satele învecinate (Sat Bătrân, Sub Margine, Plopu) sunt o atracție în sine, turiștii având ocazia să cunoască măiestriile și îndeletnicirile oamenilor din zonă.
Munții Țarcu sunt parte componentă a uneia dintre ultimele zone sălbatice ale Europei, cu suprafețe întinse, fără acțiune intrusivă a omului, unde procesele naturale se pot desfășura nestingherite. Obiectivul programului Rewilding Europe este să formeze o populatie de peste 500 de animale, impartita in cel putin 3 sub populatii precum și coridoare ecologice de migratie pentru animale sălbatice, care să contribuie la îmbunătățirea conectivității cu celelalte zone învecinate.
Rewilding Europe și WWF-România implementează acest proiect împreună cu comunitatea locală din Armeniș și din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcții silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori.
Note pentru editori:
Pentru mai multe informații despre inițiativa Rewilding Europe și proiectul din Carpații Meridionali accesați website-ul dedicat.