România va avea de acum înainte cel mai cuprinzător Ghid cu soluții tehnice pentru pasaje de faună peste și sub autostrăzi și căi ferate. Dacă vor fi implementate, aceste soluții vor crește siguranța deplasării atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru oameni. Ghidul face parte dintr-un pachet de soluții și instrumente lansate azi, la București, în cadrul conferinței proiectului TRANSGREEN. Acesta susține dezvoltarea unei rețele naționale de transport eficientă și cu impact de mediu redus.
Conectivitatea ecosistemelor este esențială pentru supraviețuirea speciilor. Dar, pe măsură ce habitatele naturale se micșorează și sunt tăiate de drumuri care le fragmentează, coliziunile mașinilor cu animale sălbatice devin din ce în ce mai frecvente. În plus, conectivitatea riscă să fie perturbată de noile proiecte de infrastructură, precum autostrăzile ce urmează să fie construite în România, ca parte a rețelei transe-europene de transport TEN-T, daca nu se iau măsuri de reducere a impactului acestora.
”În societatea românească, s-a creat un conflict între cei care vor să protejeze mediul și cei care vor autostrăzi. Încă din 2005 am hotărât să împăcăm aceste două tabere și am depus cerere de finanțare pentru proiectul TRANSGREEN. Sunt foarte bucuros că există o mână întinsă din partea organizațiilor de mediu, care spun că ”și noi vrem infrastructură, dar în aceste condiții”. Aveți un sprijin din partea noastră în implementarea și diseminarea acestui ghid. Sper ca pe viitor ca și societatea noastră să se schimbe optica și să se vadă că ambele părți vor dezvoltarea infrastructurii”, a declarat Cătălin Costache, director Accesare fonduri europene din cadrul Ministerului Transporturilor.
Soluții pentru protejarea naturii și facilitarea implementării proiectelor de infrastructură
Ghidul lansat astăzi are ca scop să reducă impactul proiectelor căilor de transport terestru asupra naturii și să prevină blocajele în planificarea și realizarea acestora. Acesta a fost realizat pe parcursul a peste 2 ani de consultări, în cadrul unui grup de lucru alcătuit din cei mai importanți actori la nivel național în domeniile mediu-transport, printre care parteneri strategici precum Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului, sau entitățile din subordine precum CFR sau CNAIR.
”Mă bucur să văd finalizat acest ghid, în care procedura este explicată din punctul de vedere al mediului pe înțelesul tuturor. Se fac demersuri pentru ca acest ghid să fie aprobat printr-un act normativ comun între cele două ministere”, a afirmat în cadrul conferinței Doina Cioacă, de la direcția Biodiversitate – Arii Protejate din cadrul Ministerului Mediului.
Ghidul face o trecere minuțioasă prin diferite tipuri de regiuni geografice, specii și cerințe ale acestora cu privire la impactul infrastructurii de transport. Mai mult, detaliază etapele administrative din procesul de pregătire a investițiilor din infrastructură specifice contextului românesc. Urmează măsuri tehnice detaliate pentru evitarea și reducerea impactului drumurilor asupra naturii. Acolo unde impactul nu poate fi evitat, se folosesc măsuri de compensare, de asemenea cuprinse în Ghid. Înainte de a fi propuse dar și după realizarea soluțiilor pentru conectivitate, se impune o monitorizare a speciilor și a activității acestora pe teren, pentru care Ghidul vine cu soluţii.
“Ghidul este cu adevărat un pas înainte către transportul durabil din România. Dar, pentru a fi cu adevărat funcțional, acum este momentul ca Ministerele de resort să îl aprobe. Doar atunci, soluțiile propuse vor putea fi incluse în termenii de referinţă şi caietele de sarcini pentru proiectanți și constructori, asigurându-se o implementare unitară și eficientă”, declară Diana Cosmoiu, coordonator politici publice al WWF-România.
Măsuri concrete pentru drumuri mai sigure pentru oameni și animale
Ghidul face parte dintr-un pachet de soluții dezvoltate în cadrul proiectului TRANSGREEN, printre care, deosebit de valoroase pentru România sunt:
ROad.kill: o platformă online pe care utilizatorii pot transmite informații despre incidente cu animale în trafic sau observații ale animalelor omorâte pe șosele sau căi ferate. Pe lângă versiunea web, o aplicație pentru telefoanele mobile (Android) este acum în proces de testare pentru a putea fi folosită chiar din locul în care a fost observat incidentul.
Cataloage de măsuri pentru zonele pilot din România: zona Arad-Deva și zona Tîrgu Mureș-Iași. Aceste două publicații concentrează rezultatele muncii de teren în identificarea coridoarelor ecologice din cele două zone deosebit de valoroase din punct de vedere natural și în care urmează să fie realizate lucrări de infrastructură.“Eforturile depuse în ultimii ani abordează proiectele de infrastructură pe toate palierele: culegem date din teren, pe baza lor propunem soluții tehnice în echipe transdisciplinare formate din ecologi, proiectanți și alții, apoi ne asigurăm de integrarea lor în proiecte. Aceste proiecte macro necesită timp pentru a lua în calcul o diversitate de aspecte și de factori implicați. Vom continua să sprijinim dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport, prin ce proiecte integrează și nevoile naturii. Acum, când autostrăzile noastre încă sunt în etape relativ incipiente, este cel mai bun moment pentru a acționa”, declară Cristian Remus Papp, manager Biodiversitate și Arii Protejate WWF-România.
Declarația pentru o infrastructură de transport mai verde în Europa
Început în ianuarie 2017 proiectul TRANSGREEN aduce împreună organizații implicate direct în dezvoltarea planurilor de infrastructură mare și în conservarea naturii pentru a propune de elemente de „infrastructură verde” potrivite, cu atenție specială pentru coridoarele ecologice ce asigură posibilitatea deplasării speciilor celor mai vulnerabile la impactul autostrăzilor și căilor ferate: carnivorele mari (precum ursul brun, lupul și râsul) și anumite specii de ierbivore.
În cadrul conferinței TRANSGREEN organizată azi la București de WWF sub patronajul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a Președinției României la Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), soluțiile dezvoltate în cele 5 țări din proiect – România, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina și Ungaria – sunt lansate și promovate spre integrare în politicile publice din regiune. La finalul evenimentului, participanții internaționali vor contribui la adoptarea Declarației Conferinței de la București pentru o infrastructură de transport mai verde în Europa.
Aceasta invită Comisia Europeană, Parlamentul European și guvernele naționale ale regiunii Dunăre-Carpați să păstreze frumusețea și bogăția biodiversității regiunii, promovând coordonarea între instituțiile naționale și internaționale pentru integrarea sistematică a politicilor în domeniul biodiversității și a obiectivelor de transport, inclusiv a aspectelor financiare.
Totodată, să creeze o bază de date comună și accesibilă, care să cuprindă date, instrumente, informații și cunoștințe de înaltă calitate privind biodiversitatea, planificarea teritorială și dezvoltarea infrastructurii de transport, pentru a sprijini procesele de planificare și de luare a deciziilor. Recunoașterea faptului că planificarea spațială adecvată este singura abordare care va sprijini infrastructura sustenabilă de transport va putea împiedica izolarea progresivă a populațiilor sălbatice și pierderea biodiversității.
Proiectul TRANSGREEN – nume complet: „Planificare integrată a infrastructurii de transport și a infrastructurii verzi în regiunea Dunăre-Carpați în beneficiul oamenilor și al naturii” – înseamnă o regiune carpatică mai bine conectată printr-o infrastructură de transport care ține cont de natură. TRANSGREEN își propune să contribuie la dezvoltarea unor rețele de drumuri și căi ferate mai sigure și mai prietenoase cu mediul în România, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina și Ungaria.Partenerii de proiect din România sunt Asociația WWF-România în colaborare cu Asociația Zarand pentru zona pilot Arad-Deva și Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus pentru zona pilot Tîrgu Mureș-Iași.
Proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Grupul de lucru care a contribuit la elaborarea Ghidului în perioada ianuarie 2017-iunie 2019 a fost alcătuit din factori de interes la nivel național: Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” – SA, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Agenția Națională pentru Arii Naționale Protejate (ANANP), Asociația Generală a Inginerilor din România, Asociația WWF România, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus, Asociația Zarand, EPC Consultanță de Mediu.
Componenta tehnică a Ghidului a fost elaborată de o echipă de o echipă de experți la nivel european, condusă de Václav Hlaváč expert la Agenția pentru Conservarea Naturii din Republica Cehă, Membru al Grupului de Lucru pentru Transportul Durabil al Convenției Carpatice.
Václav Hlaváč este co-autor al „COST 341 Habitat Fragmentation due to Transportation Infrastructure, Wildlife and Traffic, A European Handbook for Identifying Conflicts and Designing Solutions” și al „On the permeability of roads for wildlife: a handbook, 2002” .
ROad.kill (Roadkill Registration Platform for Romania) este o platformă dezvoltată în proiectul TRANSGREEN de către CDV (Centrul pentru în Transport, Republica Cehă), cu sprijinul platformei GreenWeb. ©2019, CDV & GreenWeb.