Prioritaţi legislative pentru sectorul forestier pe care WWF le va urmări în anul 2016

Pe 16 decembrie am trimis această scrisoare Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care amintim prioritățile legislative pe care WWF le va urmări în anul 2016:
 
Stimată Doamnă Ministru,

Vă prezentăm mai jos considerentele organizaţei noastre cu privire la priorităţile sectorului forestier pentru anul 2016

1. Combaterea tăierilor ilegale

Regulamentul (UE) nr. 995/2010¹ (EUTR)

• Implementarea adecvată a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (EUTR), astfel încât acesta să plaseze România într-o situaţie pozitivă, model de urmat pentru alte state membre ale Uniunii Europene. Implementarea eficientă a EUTR în România contribuie în mod direct la combaterea recoltării ilegale a lemnului, evitându-se, în același timp, declanşarea procedurilor de infringement pentru țară.
• În acest sens, considerăm necesară aplicarea următoarelor măsuri imediate:

1. instituirea unor sancţiuni proporţionale şi disuasiveîn cazul încălcarii prevederilor EUTR de către operatori  – considerăm că în prezent aceste sancţiuni nu sunt adecvate în cazul produselor din lemn importate din afara UE;
2. actualizarea/dezvoltarea procedurilor de control – listelor de verificatori;
3. creşterea capacităţii institutionale a Autorităţilor Competente (Garda Naţională de Mediu, Garda Forestieră) în vederea exercitării controalelor asupra operatorilor, comercianţilor şi Organizaţiilor de Monitorizare – considerăm că personalul responsabil nu este familiar cu procedurile specifice de auditare;
4. actualizarea Hărţii Zonelor de Risc privind Tăierile Ilegale – conform O.M. nr. 819 /2015²; această evaluare trebuie realizată anual inclusiv prin consultarea factorilor interesaţi relevanţi;

• Prin aplicarea acestor măsuri imediate, sectorul forestier din România ar putea (re)dobândi recunoaşerea şi încrederea pe piaţa europeană şi internaţională, predictibilitatea şi stabilitatea pieţei lemnului pe plan intern, generând astfel un impact direct pozitiv asupra gestionării durabile a pădurilor în România.

Radarul pădurilor

• Îmbunătăţirea sistemelor de trasabilitate Radarul pădurilor/ „Wood Tracking” şi  „SUMAL” pentru  o implementare eficientă, transparentă şi care să răspundă diferitelor nevoi de raportare pe care trebuie să le menţină operatorii şi agenţii economici.
• Dezvoltarea  aplicației mobile Radarul pădurilor, pentru a le permite factorilor interesaţi să efectueze verificări independente (cu respectarea elementelor de confidenţialitate) privind legalitatea transporturilor materialelor lemnoase. Aceasta măsură ar conduce la responsabilizarea societăţii civile, creşterea gradului de transparenţă şi eficientizarea procesului de combatere a tăierilor ilegale, respectiv decongestionarea Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă – 112 (persoanele interesate urmând să avertizeze autorităţile utilizând apelul la numărul unic de urgenţă 112 doar în situaţia în care constată în cunoştinţă de cauză un transport neconform).

Creşterea capacităţii instituţionale

• Întărirea instituțiilor cu atribuții de îndrumare și control prin asigurarea:   personalului dimensionat şi calificat corespunzator, salariilor motivante,  dotărilor adecvate, precum şi dezvoltarea şi menținerea procedurilor de control eficiente și transparente.
• Dezvoltarea actelor normative privind procedurile de prevenire şi control în corelarea recentei modificării a Legii nr. 51 /1991 si încadrarea „gestionării ilegale, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol” ca ameninţare la adresa securităţii naţionale.

2. Catalogul Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine

Dezvoltarea cadrului legal pentru instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine” (conform Codul silvic art. 26 alin. 3, respectiv Protocolul nr. 866/25.02.2014 semnat între Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și Asociaţia WWF Programul Dunăre – Carpaţi România). Catalogul trebuie instituit prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ca instrument oficial de evidenţă şi gestiune care să asigure protecţia pădurilor virgine şi cvasivirgine.
Catalogul trebuie să reglementaze procedurile (dinamica) privind încadrarea periodică (ex. trimestrială) a pădurilor virgine şi cvasivirgine identificate prin amenajamentele silvice, şi respectiv studiile de specialitate dezvoltate de factorii interesaţi relevanţi (ex. administratori de arii naturale protejate, instituţii de cercetare, organizaţii non-guvernamentale etc.).

3. Instituirea unui sistem funcţional de acordare a plăţilor compensatorii

Lipsa plăţilor compensatorii pentru serviciile de mediu oferite de pădure este una dintre principalele cauze pentru nerespectarea regimului silvic şi a cerinţelor unei gospodăriri durabile a pădurilor.  Practic, pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care suportă eforturile de conservare a pădurilor, chiar dacă beneficiile sunt de interes public, iar uneori chiar de ordin privat. Serviciile de interes public, cum ar fi conservarea biodiversităţii în parcurile naţionale ar trebui asigurate pe terenuri agricole şi forestiere aflate doar în proprietate publică (aşa cum se întamplă în majoritatea ţărilor lumii), plata compensaţiilor pentru proprietarii privaţi fiind imperativ necesară în condiţiile impunerii unui regim restrictiv de utilizare. Conform Codului Silvic, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie a pădurilor ia în considerare inclusiv beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit (ex. construcţii hidroelectrice, păstrăvării, complexuri  turistice etc.). 
În acest sens, este absolut necesară adoptarea de către autoritatea publică care răspunde de silvicultură a metodologiilor de calcul al compensaţiilor, respectiv contribuţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică (conform Codului Silvic).   WWF-România implementează proiecte care vizează fundamentarea acestor metodologii de calcul, ne exprimăm astfel disponibilitatea de a contribui la dezvoltarea propunerilor legislative.

4. Certificarea pădurilor – instrument şi consecinţă unui management forestier responsabil

Luând în considerare următoarele:

• prevederile Regulmentului (UE) nr. 995/2010 (EUTR) recunosc sistemele de certificare (conform criteriilor enunţate în Regulemantul (CE) nr. 607/2012³), ca măsuri de bune practici şi instrumente de reducere a riscurilor privind recoltarea ilegală a lemnului,
• necesitatea promovării unei platforme independente care să asigure creşterea gradului de transparenţă şi implicarea adecvată a factorilor interesaţi pentru gestionarea durabilă a pădurilor proprietate publică,
• certificarea pădurilor de stat este un proces voluntar, care poate fi exprimat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură ca raspuns la cerinţa publică de practicare a unui management forestier responsabil cu recunoaştere internatională,

sustinem stabilirea unor criterii şi indicatori de performanţă adecvaţi pentru  managementul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP). În acest sens, propunem considerarea  “certificării” ca  indicator de performanţă pentru administrarea pădurilor proprietate publică a statului. Vor fi considerate  sistemele de certificare credibile la nivel internaţional, ce oferă transparenţă actului de management şi care respectă criteriile prevăzute de art. 4 al Regulamentului (CE) nr. 607 /20124.  
Această măsură ar conduce la eficientizarea/prioritizarea eforturilor conducerii RNP Romsilva pentru implementarea unui management forestier responsabil, realizat printr-un proces participativ, considerând principiile internaţionale care-l definesc.

5. Regulamentul de vânzare a masei lemnoase

Dorim să atragem atenţia asupra următoarelor deficienţe grave faţă de litera şi spiritul Codului Silvic, referitor la principiile care trebuie avute în vedere pentru fundamentarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică (aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 924/2015):

• nu este prevazută nici o măsură pentru transpunerea principiului: “sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase” (Codul Silvic art. 60 alin. 5, lit. b);
• nu sunt prevăzute măsuri consistente pentru promovarea “valorificării superioare a masei lemnoase” (Codul Silvic art. 60 alin. 5 lit. a). Nu se regăsesc măsuri care să promoveze adăugarea de valoare masei lemnoase brute printr-o prelucrare superioară – exprimată prin taxele şi contribuţiile sociale generate de activităţile de prelucrare a lemnului raportate la masa lemnoasă procesată;
• nu sunt reglementate mecanisme funcţionale care să promoveze implementarea de tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul (ex. atelaje, funiculare etc) sau respectarea măsurilor de bune  practici  recunoscute la nivel naţional şi internaţional.

Nu se contureaza nici o direcţie strategică cu privire la modul de valorificare a lemnului din România, iar transpunerea necorespunzătoare a principiilor enunţate în Codul Silvic, dublată de proceduri de aplicare neclare, vor conduce la agravarea problemelor cu care se confruntă sectorul forestier din România, cu consecinţe negative semnificative asupra mediului şi dezvoltării durabile a comunităţilor locale (în principal din spaţiul rural).
Propunem o analiză detaliată a modului în care acest regulament funcţionează şi revizuirea în consecinţă a Hotărârii de Guvern care aprobă regulamentul de vânzare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică.

6. Alte aspecte importante

Suntem de părere că o atenţie deosebită trebuie acordată şi elaborării/modificării/actualizării altor acte normative specifice sectorului forestier, cum sunt: Strategia Naţională Forestieră, Normele SIlvice, Ghidul de finanţare pentru măsurile de silvomediu.
Ne oferim disponibilitatea de a contribui la dezvoltarea acestor acte normative in sensul unei gestionari durabile a padurilor din Romania.

Cu respect,
Costel Bucur                                                                                                     
Director Program Păduri şi Arii Protejate  
WWF Programul Dunăre- Carpaţi
 

¹ Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn

² Ordinul nr. 819/2015 pentru aprobarea Metodologiei de exercitare a atribuţiilor de control prevăzute la art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 668/2011 privind desemnarea autorităţii competente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn

³ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 607/2012 al Comisiei din 6 iulie 2012 privind normele detaliate referitoare la sistemul due diligence şi la frecvenţa şi natura controalelor privind organizaţiile de monitorizare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 995/2010