Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un nou Ordin pentru aprobarea nivelului de intervenție în cazul speciilor lup și urs, prin care va putea fi aprobată, prin derogare, recoltarea/capturarea a 140 de exemplare de urs și a 94 de exemplare de lup.
Față de Ordinul anterior, din septembrie 2017, actualul Ordin introduce ca element pozitiv, valabilitatea maximă de 60 de zile a autorizației de mediu pentru recoltare/relocare, fapt ce va accelera rezolvarea conflictelor și limita parțial riscul ca exemplarul eliminat să fie altul decât cel care a creat probleme. Este necesar ca aceste intervenții să fie cât mai prompte și pentru a fi eliminat riscul unor incidente suplimentare.
Ca în fiecare an când se emit astfel de ordine, WWF își face publică poziția [1], solicitând un plan concret ce poate fi implementat pentru a proteja real atât oamenii și bunurile lor, cât și animalele sălbatice.
În acest sens, solicităm:
- Evaluarea critică și publicarea rezultatelor implementării Ordinului anterior, 1169/2017, astfel încât opinia publică să fie informată despre zonele de risc, despre gestionarii fondurile cinegetice care solicită cel mai des derogări, despre exemplarele relocate sau extrase pe grupe de vârstă, pe sexe și despre necesitatea/ motivele concrete care au stat la baza emiterii autorizațiilor de relocare/recoltare. Considerăm că pentru evaluarea eficienței și îmbunătățirea gestionării conflictelor reale cu carnivorele mari, este necesară o monitorizare și analiză periodică, sistematică, transparentă, a măsurilor stabilite și respectiv a acțiunilor implementate.
- Completarea textului Ordinului cu destinația animalelor împușcate, inclusiv a părților acestora.
- Un recensământ real/ adecvat al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode științifice, care să stea la baza definirii celor mai bune măsuri de management ale acestora.
La Art. 1. alin. (1) se menționează că, cităm, „…măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural…”. Însă pentru determinarea stării de conservare nu există suficiente date valide și credibile din punct de vedere științific. Practic nu există date științifice la care să se facă raportarea și care să sprijine aplicarea obiectivă a Ordinului.
- Îmbunătățirea sistemului de compensații pentru pagubele provocate de animale sălbatice, pentru a reduce tensiunea dintre comunități și animale.
- Dezvoltarea și implementarea unui sistem de prevenire a pagubelor utilizând cele mai bune practici care funcționează în alte țări membre și recomandate de către UE (garduri electrice, câini specializați la stâne, prezență permanentă a omului, etc.).
Cadrul european pentru acordarea derogărilor
Pe teritoriul României trăiește 40% din populația de urs brun din Europa (exceptând Rusia). Ursul brun este strict protejat la nivel european și național prin Directiva Habitate. Derogările privind relocările sau extragerile anumitor indivizi din populația de urs (sau a altor animale strict protejate) este foarte bine reglementată și rămâne la latitudinea fiecărui stat membru cum le gestionează. Aceasta ar trebui aplicată în cazul urșilor-problemă ce generează conflicte repetate sau pun în pericol real sănătatea și integritatea oamenilor.
Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România:
- Un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și mai puțin spre conservarea pe termen lung a speciilor de carnivore sau evitarea conflictului om-urs.
- Intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari, inclusiv culegerea exagerată a fructelor de pădure și a altor surse de hrană pentru urși.
- Fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari (prin infrastructura liniară de transport care nu ține seama și nu este adaptată la nevoile de deplasare ale carnivorelor, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc.).
- Gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate de carnivore mari.
- Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire și respectiv soluționare promptă a conflictelor.
Citiți și: