WWF și Asociația Salvați Dunărea și Delta au organizat astăzi, la sediul WWF, o întâlnire cu reprezentanți ai presei, pe tema măsurilor propuse pentru refacerea zonelor inundabile din lungul Dunării. Aceste măsuri, a căror eficiență este demonstrată de un studiu finalizat recent de către WWF, presupun costuri estimative situate mult sub valoarea investițiilor necesare menținerii digurilor sau a altor structuri care nu garantează protecţia impotriva inundaţiilor
După patru ani de la inundaţiile istorice din 2006, Dunărea a atins cote record care pun din nou în pericol vieţi omeneşti şi bunuri materiale. Soluţiile propuse în 2006 şi promovate din nou anul acesta vizează preponderent refacerea şi supra-dimensionarea digurilor şi într-o mai mică măsură se analizează soluțiile eficiente pe termen lung, atât pentru comunități, cât și pentru mediul înconjurător. Fără a diminua importanţa protejării aşezărilor umane, WWF și Salvați Dunărea și Delta propun soluția refacerii capacității naturale a luncii Dunării de stocare a viiturilor și solicită astfel urgentarea analizării şi implementării măsurilor de renaturare a luncii inundabile a Dunării.
,,Potențialul de refacere a luncii este chiar mai mare decat cel stabilit în Planul de Management pentru bazinul Dunarii, ca de altfel și beneficiile economice și ecologice obținute prin implementarea unor proiecte de reconectare a zonelor inundabile,, a declarat Orieta Hulea, Coordonator Regional Program Ape la WWF. ”România deține suprafața cea mai mare din lunca Dunării Inferioare și, totodată, cel mai ridicat protențial pentru refacerea acesteia. Un proiect pe cel puțin 100.000 de ha ar putea servi ca model pentru demonstrarea viabilității unor astfel de soluții, ceea lipsește este doar voința politica de a-l pune în practică,, a continuat Orieta Hulea.
”Situația actuală a depășirii cotelor istorice pe cursul inferior al Dunării este cauzată de lucrările de secare realizate de regimul comunist. Prețul acestor acțiuni iresponsabile de „domesticire a naturii” se măsoară astăzi în procente din PIB. Solicităm guvernului să acționeze de urgență pentru găsirea unor soluții durabile, economic eficiente pe termen lung și să treacă peste micile interese locale pentru implementare proiectelor de renaturare”, a declarat Costel Popa, Director Asociația Salvați Dunărea și Delta.
”Evaluarea potențialului de reconstrucție ecologică în lungul Dunării și al afluenților săi”
Studiul WWF prezentat astăzi demonstrează că în bazinul Dunării 70% din luncile inundabile ale râurilor și-au pierdut, prin îndiguire, capacitatea naturală de descărcare a viiturilor. Mai exact, indiguirea și degradarea luncilor inundabile au cauzat pierderea unor imporante valori și procese naturale:
- Pierderea unor zone mari de retenție a apei, care aveau rolul de a preveni riscul de inundații.
- Dispariția unor zone umede și a resurselor și serviciilor pe care acestea le oferă – purificarea apei, realimentarea panzei freatice, reciclarea nutrienților.
- Pierderea unor ecosisteme naturale importante pentru supraviețuirea unor specii și habitat rare, specifice luncilor.
Studiul demonstrează clar că 24% din vechea luncă inundabilă poate fi reconectată la Dunăre sau afluenți, cel mai mare potențial fiind identificat în România. Costurile pentru reconstrucția ecologică a zonelor propuse in bazinul Dunarii, sunt estimate la 500.000 euro/km², astfel investiția ce ar trebui alocată tuturor zonelor incluse în studiu este de aproximativ 6 miliarde de euro.
Refacerea luncii inundabile a Dunării ar aduce beneficii multiple, nu doar prin reducerea riscului la inundații, ci și prin alte servicii de mediu generate și disponibile comunităților locale- pescuit, piscicultură, turism, agricultură, pășunat.