Sub umbrela investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ministerul încearcă să repună pe articole de lege evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice. Astfel, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului silvic, scopul declarat fiind punerea în aplicare a Campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, din PNRR.
În realitate, centrul de greutate al modificărilor îl constituie rescrierea ordinelor privind procedurile de mediu pentru amenajamentele silvice, într-o nouă încercare de a figura soluționarea procedurii de infringement lansată de Comisia Europeană împotriva României încă din februarie 2020. Ordinele în cauză (septembrie 2021) au stârnit însă controverse încă înainte de a fi aprobate (citește și analiza WWF privind ordinele aici), iar ulterior au fost contestate în instanță.
Pe fondul acestui blocaj, în martie 2022, la doi ani de la inițierea procedurii de infringement, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a organizat un schimb de experiență prin instrumentul pentru asistență tehnică și schimb de informații al Comisiei Europene. Timp de 3 zile, o serie de experți independenți, reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților din România și din mai multe state membre UE, au adus contribuții științifice valoroase și a avut loc un schimb de informații utile, fiind expuse o serie de soluții. Din păcate însă concluziile acestui seminar nu au mai fost luate în considerare, fiind invocată în permanență lipsa de timp pentru a institui o reformă reală care să răspundă urgenței de soluționare a procedurii de infringement. Așa se face că au trecut aproape 3 ani și iar se modifică Codul Silvic cu aceeași retorică pentru a ajunge în mod inevitabil la același final previzibil – blocajul și reluarea buclei.
În consecință, atragem atenția și de această dată asupra riscurilor pe care le comportă deja veșnica abordarea ah-hoc, a executivului:
→ fără a prezenta o contribuție clară la închiderea dosarului de infringement pe păduri și cu atât mai puțin o soluție viabilă pe termen lung pentru practică, generează însă un potențial impact negativ asupra obiectivelor de mediu și socio-economice oferite de ecosistemele forestiere;
→ contribuie la zădărnicirea eforturile de conservare și protecție a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000;
→ deși sunt invocate dispoziții ce clamează acordarea de compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, atragem atenția încă o dată că nu există mecanisme funcționale și predictibile de acordare a compensațiilor aferente costurilor suplimentare și restricțiilor specifice instituite prin planurile de management ale siturilor Natura 2000.
Reafirmăm prioritatea pe care o are îndeplinirea obiectivelor strategice de mediu asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Am solicitat organizarea unei dezbateri publice pentru proiectul de ordonanță, si reiteram faptul că pentru a asigura o procedură de mediu eficientă pentru amenajamentele silvice, este nevoie de o abordare integrată, inclusiv la nivelul normelor silvice de amenajare, respectiv activarea mecanismelor de finanțare pentru susținerea și implementarea acestor proceduri, odată cu creșterea capacității instituționale pentru derularea efectivă a procedurilor într-un calendar de timp optim și realist.
Pentru mai multe detalii, vezi scrisoarea trimisă de WWF către Minister
