Cu toate că festivităţile care celebrează Ziua Dunării sunt în toi, nu este încă momentul să deschidem şampania. Proiectele de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre, promovate de guvernele ţărilor riverane şi sprijinite de Uniunea Europeană, riscă să transforme un fluviu viu într-un coridor de transport.
Planurile de dezvoltare a navigaţiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ prevăd lucrări de adâncire, regularizare şi îndiguire a Dunării, pe mai mult de 1.000 km. Lucrările vor distruge ultimele peisaje minunate şi zone umede ale Europei – ostroavele naturale dintre România şi Bulgaria, peisajele excepţionale din Delta Dunării, zone precum Straubing-Vilshofen în Germania, zone umede din Ungaria, Croaţia şi Serbia.
„Factorii de decizie politici şi-au stabilit obiective ambiţioase şi au realizat progrese semnificative în cadrul procesului de dialog, prin care se încearcă găsirea unor soluţii viabile pentru dezvoltarea navigaţiei şi protejarea fluviului Dunărea, în special din perspectiva implementării Directivei Cadru Ape a UE“, a afirmat Orieta Hulea, Coordonator Program Coridorul Verde al Dunării Inferioare, WWF. „În acelaşi timp însă, proiectele în curs de implementare, precum şi cele planificate, reprezintă deja o ameninţare la adresa fluviului şi a beneficiilor numeroase pe care acesta le oferă: apă potabilă, resurse piscicole, turism, recreere.“
În România, sunt în pericol 200 km. de Dunăre, între Călăraşi şi Brăila; numeroase ostroave şi braţe laterale sunt ameninţate cu dispariţia, ca urmare a lucrărilor prevăzute în cadrul unui proiect de navigaţie, finanţat cu fonduri UE. Proiectul prevede şi obstrucţionarea celei mai importante căi de migraţie a sturionilor.
Lucrările de adâncire a albiei fluviului prevăzute în proiect ameninţă să distrugă nu numai zonele umede şi biodiversitatea, dar şi să coboare nivelul pânzei freatice, periclitând accesul la apă potabilă pentru 20 milioane de oameni din bazinul fluviului. Continuarea distrugerii zonelor umede va conduce la probleme majore în ceea ce priveşte managementul inundaţiilor şi va reduce cantitatea de nutrienţi care se filtrează în mod natural; aceasta va determina necesitatea investirii unor sume importante pentru construirea unor facilităţi pentru tratarea apelor reziduale.
„Măsurile promovate în prezent pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre sunt inadecvate, costisitoare şi inutile şi sunt concepute pentru adaptarea fluviului la volumul din ce în ce mai mare de mărfuri transportate. Trebuie implementate noile tehnologii de construire a navelor, de logistică şi sisteme informaţionale, tehnologii care înseamnă creşterea capacităţii de transport, cu un impact minim asupra mediului. “, afirmă Mike Baltzer, director WWF Programul Dunăre-Carpaţi. „Trebuie să utilizăm soluţii inovatoare şi tehnologii a căror eficienţă a fost demonstrată, astfel încât navele să fie adaptate la cerinţele fluviului, nu fluviul la cerinţele navelor.“
WWF sprijină procesul de dialog coordonat de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), al cărui obiectiv este elaborarea standardelor de mediu în ceea ce priveşte navigaţia pe Dunăre.
În luna martie, WWF a publicat raportul „Cele mai ameninţate 10 fluvii din lume“ , Dunărea fiind singurul fluviu european inclus în „top“. Pentru a atrage atenţia asupra impactului proiectelor actuale de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre, WWF va derula în această vară o campanie de conştientizare, în colaborare cu organizaţii partenere din Germania şi alte ţări dunărene.
WWF şi organizaţiile partenere solicită UE şi ţărilor dunărene să:
- Oprească proiectele de dezvoltare a navigaţiei care riscă să transforme Dunărea într-un coridor de transport.
- Elaboreze o soluţie complexă pentru a utiliza serviciile diverse pe care le oferă fluviul – nu doar navigaţia, ci şi pescuitul, turismul, agricultura, biodiversitatea etc.
- Adapteze navele la cerinţele fluviului, nu fluviul la cerinţele navelor!
Pentru detalii, vă rugăm contactaţi: Orieta Hulea, Coordonator Program Coridorul Verde al Dunării Inferioare sau Dana Carataş, Coordonator Comunicare.