Anul trecut, WWF România a invitat antreprenori locali din Colinele Transilvaniei să participe la o competiție pentru idei de afaceri sau inițiative prietenoase cu mediul. Cele mai bune dintre ele sunt susținute prin dezvoltarea unui plan de afaceri și a unei strategii de promovare cot la cot cu aceștia, precum și prin achiziția de echipamente care să le facă munca mai ușoară.
Unde lucrăm și cum poate antreprenoriatul să susțină proiectele de conservare a naturii?
Destinația de ecoturism „Colinele Transilvaniei” se întinde în jurul văilor Hârtibaciului, Târnavei Mari și a Oltului, în careul dintre Brașov, Sibiu și Sighișoara. Această zonă este înzestrată cu areale de o inestimabilă valoare naturală; aici se suprapun 7 situri Natura 2000 – arii naturale protejate la nivel european – o arie protejată de interes național și alte două de interes local, pe o suprafață de 270.000 hectare. Per ansamblu, toate acestea formează a doua cea mai mare arie protejată din România, de unde reiese că ecoturismul poate fi un important motor pentru dezvoltarea durabilă, prin furnizorii de servicii de turism din zonă și cu ajutorul membrilor comunităților locale, cu ce au ele mai bun și mai frumos de oferit – bucate, cazare, îndeletniciri tradiționale, obiceiuri locale.
WWF-România desfășoară activități aici încă din 2011 și a elaborat de curând, împreună cu alte ONG-uri locale partenere și experți în conservarea naturii, Planul de management integrat al acestei zone, ce urmează a fi aprobat prin Ordin de Ministru din partea Ministerului Mediului. Viziunea noastră, a echipei extinse de lucru, conform Planului de management, este aceea ca aria protejată Hârtibaciu–Târnava Mare–Olt să fie cel mai atractiv peisaj rural tradițional multicultural din Europa Centrală, în care comunitățile locale mențin cu mândrie peisajul mozaicat cu sate bine întreținute, trăind în principal din produsele locale și serviciile create prin utilizarea resurselor naturale și a valorilor culturale.
Stilul de viață tradițional este rețeta de care natura are nevoie pentru a face față presiunilor din ce în ce mai mari generate de dezvoltarea necontrolată, utilizarea irațională a resurselor, schimbări climatice, și pentru a asigura de fapt reziliența pe termen lung a ecosistemelor naturale, a bunurilor și serviciilor pe care acestea le furnizează și, în final, a existenței noastre ca specie. În același timp, îndeletnicirile tradiționale vor trebui să se ridice la standardele actuale de piață, astfel încât să poată asigura un nivel de trai mai bun și să-i motiveze pe cei tineri să continue aceste practici. Aici intervenim noi, cu sprijinul pe care îl putem oferi localnicilor ce aceștia să acceseze fonduri, să gestioneze proiecte pentru diversificarea activităților aducătoare de venit și să-și găsească piață pentru desfacerea produselor. Și, bineînțeles, să se implice în deciziile publice și să conlucreze cu noi la crearea unor politici și scheme de sprijin care să ia în calcul și să adreseze mai țintit nevoile din teren și posibilitățile de dezvoltare în armonie cu tradiția și natura.
Vă invităm să faceți cunoștință cu patru dintre antreprenorii susținuți în acest an de WWF
Adrian Vasiu, apicultor, Agnita
Adrian este instalator de meserie, însă de ani buni își dedică mai bine de jumate din timpul său pasiunii sale – apicultura. Până acum, el producea miere pentru familia sa și într-o oarecare măsură, pentru vânzarea en-gros, însă și-a dorit tot timpul să valorifice mai mult darul pe care ni-l oferă albinele. Cu ajutorul nostru el speră să producă miere și produse din miere sub un brand propriu și să crească apetitul tinerilor din comunitate pentru această meserie nobilă prin ateliere la el în stupină.
Am reușit să-l ajutăm pe Adrian cu achiziția unei centrifugi, a unei mașini de descăpăcit, un topitor solar, un panou solar, echipamente de protecție pentru adulți și copii și alte unelte cu ajutorul cărora va putea mult mai ușor să extragă mierea. Astfel, timpul rămas liber îl poate folosi pentru a-și materializa ideea, aceea de a construi o stupină rustică cu o cameră de extras miere și o anexă în care să facă diverse activități – de la construit rame și lăzi pentru albine la a prezenta turiștilor în ce constă meșteșugul albinăritului. De asemenea, Adrian spune că dorește să facă ateliere cu copii pentru a le arăta acestora cum e viața la stupină, de la extragerea mierii până la confecționarea unei rame cu faguri. Adrian și-a planificat deja economiile astfel ca în vară să reinvestească o parte din profit în realizarea stupinei. Acum suntem în etapa în care împreună cu Adrian vom lucra la crearea unui brand propriu și a unei strategii de vânzări.
Simona Ciuban, meșter costume populare, Cincșor
Simona are un atelier de croitorie și broderie în Cincșor, județul Brașov. De mai bine de 28 de ani lucrează croitorie, iar în urmă cu 5 ani a început să brodeze costume populare. Ea este un om extrem de activ care jonglează zilnic între responsabilitățile de soție și mamă a 2 băieți și pasiunea care o ține în atelier până târziu în noapte. Ceea ce doresc eu să dezvolt este confecționarea costumelor populare și a altor obiecte de artizanat specifice zonei din care provin, participarea la târguri de profil și în viitor amenajarea unui atelier unde să pot primi turiști interesați de acest tip de activități, mărturisește Simona în aplicația pe care a depus-o la WWF.
De asemenea, ea menționează și că prin metodele de lucru respect și promovez costumul popular, fie el românesc sau săsesc. Broderia manuală sau aplicațiile croșetate sunt folosite în produsele mele. Deasemenea trebuie să ne folosim și de progresul tehnicii,de aceea folosesc mașini de brodat. Și în confecționarea hainelor stilizate, inspirate din costumul popular respect regulile de bază în croi și finisare manuală. Simona își propune să dezvolte un brand propriu – Atelierul Simonei, iar în perioada acesta o putem găsi în atelierul ei pregătind costume populare pentru sezonul următor.
Dorința cea mai mare a Simonei anul acesta este să inspire și alți localnici să reia din activitățile tradiționale pe care le desfășurau odinioară și să iasă pe piață cu o varietate de produse din Cincșor.
Iulia Triff, apicultor, Marpod
Iulia și soțul ei produc miere și alte produse apicole de aproape 5 ani, aceștia având o experiență bogată în procesul de producție, iar de-a lungul vremii au participat la sute de târguri, în special locale. Viziunea lor este ca produsele lor să ajungă preponderent în mediul urban, fiindcă orășenii au un acees limitat la produse apicole 100% naturale provenite de la albine fericite. Ei cred cu tărie că odată ce încerci un produs făcut de ei ajungi să nu te mai mulțumești cu mierea obișnuită din comerț care deseori conține și alte ingrediente (de ex. zahăr topit) sau chiar deloc miere.
Despre ea Iulia spune că o femeie apicultor e un lucru rar întâlnit în zona Valea Hârtibaciului. Ea a moștenit tradiția apiculturii străbune din familie și dorește să ducă mai departe această meserie nobilă adaptând tradiția la condițiile moderne de dezvoltare.
Prin proiectul nostru, anul 2016 înseamnă pentru Iulia re-design de produs și certificarea unor produse terapeutice complementare din miere, cât și participarea la festivaluri sau târguri mai mari. Totodată lucrăm acum la realizarea unui website propriu pe care și-l doresc a fi în primul rând o unealtă de informare a consumatorului despre mierea autentică. Până atunci însă o puteți întâlni pe Iulia la standul ei din Sibiu, unde promovează mierea din Hârtibaciu.
Elias Iordan, pâslar, Asociația Pro Biertan
Nea Iordan pâslește după metode străvechi, adică masează lâna cu apă și săpun de casă ore în șir până ce se formează fetrul, din care apoi creează dintre cele mai dichisite pălării, botoșei, papuci și genți de tot felul. Când l-am vizitat prima dată în atelierul său din Biertan, am început discuțiile în jurul mesei sale de lucru, pâslind alături de acesta. Motivul? Avea multe comenzi și ne-a invitat să-i venim în ajutor. Aici ni s-a confirmat nevoia sa de creștere a capacității în ceea ce privește câteva echipamente care să-i facă viața mai ușoară și un spațiu care să-i permită să-și mărească echipa.
Astfel, prin proiectul nostru a reușit să își achiziționeze o masă de lucru special creată pentru mai multe mâini de lucru, o mașină de spălat, o mașină frigorifică (știați că o metodă de protejare a lânii de dăunătoare este înghețul?) și o varietate mare de calapoade pentru pălării și încălțăminte.
Anul acesta vom lucra cot la cot cu Nea Iordan pentru a concepe materiale de promovare și un brand pe măsura produselor deosebite pe care le realizează, inclusiv conceperea unui stand pentru târguri și începerea unor colaborări cu designeri contemporani. Deschiderea spre noi piețe de desfacere și diversificarea produselor marca Elias Iordan vor crea stabilitatea financiară necesară angajării unor ucenici din localitate. Cel mai mare vis al lui este să-i fure cineva meseria sau să o ofere acelora ce prind drag de ea.
La începutul acestui an, în urma unei întâlniri cu aceștia, ne-am bucurat să îi vedem schimbând idei și fiind încrezători, semnalând începuturile unor rețele și transferuri de bune practici pornite chiar de la firul ierbii. Asocierea stă la baza creării unei micro-economii durabile, unde fiecare face câte ceva și împreună pote să ducă la nașterea unui ansamblu de servicii de susține ecoturism, trezind în tot mai mulți oameni grija față de natură, pământ și identitate culturală, ne împărtășește Mihaela Nechifor, specialist în echipa WWF din zonă.
Inițiativa face parte din proiectul “Natura 2000 și dezvoltare durabilă în România” finanțat prin Programul de Cooperare Elvețian-Român. Scopul proiectului este acela de a proteja peisajul natural și cultural autentic și asigurarea bunăstării comunităților locale prin înlesnirea activităților omului în armonie cu natura. WWF-România desfășoară activități în Podișul Hârtibaciului încă din 2011, implementând proiecte de conservare, dar și inițiative de consolidare a cooperării la nivel local între diferiți actori și factori de decizie. Susținerea inițiativelor de economie verde este următorul pas pentru ca rezultatele obținute până acum să fie fructificate și multiplicate chiar de membrii comunității.
Perspectiva noastră și a partenerilor WWF din regiune (Funtația ADEPT, Fundația Mihai Eminescu Trust, Asociația Mioritics, Asociația Grupul Milvus, Asociația Ecotur Sibiu) este aceea că „satele pot hrăni orașele”. Produsele tradiționale deosebite create în sânul comunităților locale accesează potențialul imens al zonei și sunt ingredientele unei micro-economii durabile. Rezultatele pozitive ale acestor întreprinderi pot da un exemplu și altora și pot influența în bine cadrul de politici locale, regionale și naționale.