35 de parcuri naționale și naturale din 5 țări carpatice (Ungaria, România, Serbia, Slovacia și Ucraina) vor celebra, pe 24 mai și în timpul weekend-ului, diversitatea naturală a ariilor protejate din Munții Carpați, care adăpostesc ultimele zone de sălbăticie din Europa.
„Toate parcurile din Carpați au ceva spectaculos și unic de oferit, iar Ziua Parcurilor are rolul de a demonstra importanța ariilor protejate în conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă”, a spus Hildegard Meyer în numele organizației WWF.
„Intenția noastră este și de a încuraja ecoturismul și de a contribui la stabilitatea financiară a regiunii. Calendarul evenimentelor ce se organizează cu ocazia aceasta și amploarea activităților sunt impresionante – de la tururi cu bicicleta la competiții foto și curățarea traseelor, plantări de arbori, activități educative și mese rotunde cu localnici. Se organizează chiar și evenimente transfrontaliere”, a adăugat Meyer.
Între parcurile participante, avem Parcul Național Tatra din Slovacia, Piatra Craiului și Parcul Național Munții Maramureșului din România, Rezervația Naturală Gorgany, Parcurile Naționale Munții Carpați și Uzhanskyi din Ucraina, Parcurile Naționale Djerdap și Duna-Ipoly din Ungaria.
Munții Carpați cuprind cele mai întinse arii de păduri seculare și cele mai mari ecosisteme naturale de păduri de munte de fag și brad.
Diversitatea unică a habitatelor din Carpați le transformă în mediul perfect pentru specii amenințate cu dispariția la nivel global, precum bizonul european, capra neagră din Munții Tatra și vulturul imperial. Carpații reprezintă ultima zonă din Europa care poate adăposti și susține populații viabile de carnivore mari. Aici încă mai trăiesc aproximativ 8.000 de urși bruni, 4.000 de lupi și 3.000 de râși.
Regiunea beneficiază, de asemenea, de căderi de ploi de două ori mai mari decât zonele învecinate, iar această apă dulce alimentează Dunărea, Vistula și Dniester și râurile tributare până la vărsarea lor în Marea Neagră și Marea Baltică. Mai mult de 80% din rezervele de apă dulce ale României (excluzând Dunărea) și 40% din cele ale Ucrainei vin din Carpați.
Aceste comori europene și globale deopotrivă sunt însă supuse unor riscuri majore generate de schimbările fără precedent ce au loc în regiune pe măsură ce aceasta este absorbită în economia europeană și internațională. Ecoregiunea carpatică este afectată de tăieri excesive, decimarea speciilor de mamifere mari, distrugerea habitatelor din cauza schimbărilor în modul de utilizare a terenurilor, fragmentarea habitatelor din cauza extinderii infrastructurii și distrugerea ecosistemelor de apă dulce din cauza regularizărilor cursurilor de apă și metodelor de control a inundațiilor.
„Am fi foarte mulțumiți dacă mai mulți dintre noi ar profita de această ocazie ca să viziteze un parc din Carpați în weekend-ul care vine. Un efort crescut de promovare a acestor valori naturale și a problemelor ce le afectează va ajuta ca factorii de decizie, factorii de interes cheie și publicul general să înțeleagă mai bine importanța zonelor protejate în termeni de conservare a biodiversității și dezvoltare durabilă”, a mai spus Meyer.