Caravana Dunării, o campanie regională de informare a WWF, ajunge mâine la Tulcea, urmând ca vineri să poposească la Mahmudia. Ecosistemele și comunitățile care depind de Dunăre se confruntă cu numeroase amenințări, de aceea specialiștii și voluntarii WWF vin pregătiți cu materiale interactive, jocuri și concursuri.
Astfel, pe 11 iunie între orele 10:00 și 20:00, Caravana Dunării va poposi pe Faleza din Tulcea, iar pe 12 iunie, la Mahmudia, în fața primăriei. Iubitorii de natură vor putea să se bucure de o expoziție foto, să își testeze cunoștințele despre Dunăre, iar copiii vor putea să realizeze diferite puzzle-uri sau să „pescuiască poluarea dintr-un ecosistem”. Nu în ultimul rând, toată lumea este invitată să testeze aplicația “Salvează râul!”, primul joc educativ axat pe protejarea apelor unde fiecare poate gestiona o porțiune de râu, răspunzând corect la întrebări despre Dunăre și specii din zonă.
Amenințăti la adresa ecosistemelor care depind de Dunăre
Delta Dunării, sit UNESCO protejat la nivel internațional, adăpostește peste 5000 de specii de animale și plante, peste 85% dintre speciile de păsări din România, majoritatea strict protejate, cea mai mare colonie de pelicani și cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș din Europa. În perioada Comunismului însă, biodiversitatea zonei a scăzut din cauza exploatării excesive a stufului, extinderea fermelor piscicole și a terenurilor agricole.
“Proiectul de reconstrucție ecologică de la Mahmudia, pe care-l implementăm împreună cu autoritățile locale, va contribui semnificativ la refacerea unor habitate de importanță comunitară, dar și la creșterea suprafețelor zonelor umede din Delta Dunării și diversificarea resurselor naturale necesare pentru dezvoltarea economiei locale. Proiectul este un exemplu de utilizare durabilă a resurselor naturale oferite de noua zona reconstruită ecologic de 924 ha, oferind astfel un model de management sustenabil atât pentru comunitatea din Mahmudia, cât și pentru natură”, a declarat Cristian Tetelea, de la WWF-România.
Situația în lungul Dunării
Sectorul Dunării Inferioare, între Porțile de Fier și gurile de vărsare ale deltei, este ultimul sector al fluviului Dunarea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. Datorita curgerii libere a apei, pe acest sector fluviul prezintă încă numeroase brațe și ostroave cu plaje cu nisip fin și păduri naturale de plop, salcie și arin.
Însă și acest sector al Dunării a suferit modificări, în special din cauza îndiguirii luncii inundabile și desecării mlaștinilor și bălților aflate în lungul fluviului și transformarea lor în terenuri agricole. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de catre pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. Astfel, zonele umede din lungul Dunării erau rezervoare importante de resurse naturale pentru localnici. Intreruperea legaturii fluviului cu lunca inundabilă, a dus la pierderea acestor beneficii oferite de natură și a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații.
Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit în timp la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrala de pe Dunare este cea de la Porțile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului illegal pentru caviar acești pești sunt pe cale de dispariție.
Îndiguirea luncii inundabile a Dunării a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații. Din acest motiv, la viiturile din ce în ce mai mari și mai dese, o mare cantitate de apă nu se mai revarsa în lunca fluviului, ducând la inundații catastrofale în zonele locuite. Lucrările de extracție a pietrișului și nisipului aduc modificari locale și regionale morfologiei fluviului. In plus, o serie de specii de pești și insecte sunt dependente de nisipul fin pentru a-și depune ouăle sau larvele. Din cauza dragării intense a albiei, fluviul se adâncește și determină scăderea nivelului apei subterane din luncă, fapt ce ce duce la uscarea pădurilor de luncă, dar și la creșterea costurilor cu irigarea terenurilor arabile în perioadele secetoase.
Vegetația de pe malurile râurilor, casă pentru o mulțime de specii, a fost puternic afectată, pădurile de luncă au fost tăiate masiv pentru a face loc pădurilor de producție și culturilor agricole. Fără aceste păduri, sute de specii cum ar fi nenumărate păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice vor dispărea.
Beneficiile reconstrucției zonelor umede
Ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu: protecția împotriva inundațiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunități de turism și recreere, pește și alte surse de hrană.
În următorii ani, WWF va lucra în Austria, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria pentru reconstrucția zonelor umede din lungul Dunării, care ar face posibilă obținerea unei cantități de apă suficiente pentru a umple 4.800 de bazine olimpice, adică aproximativ a 12 milioane m3 de apă. În România lucrările de reconstrucție ecologică se vor desfășura în lungul Dunarii între localitățile Gârla Mare și Vrata, din judetul Mehedinți. Reconstrucția ecologică a zonei umede Gârla Mare va contribui la stocarea a peste 5 milioane de m3 de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre și la refacerea și mentinerea biodiversității. Situl Natura 2000 Gârla Mare adăpostește o serie de specii de plante și animale, protejate la nivel internațional si frecvent utilizate de catre populatia locala. În această zonă cuibăresc între 120 și 140 de perechi de cormorani pitici şi 120 de perechi de raţă roşie. În timpul perioadei de migraţie zona este străbătută de până la 800 de exemplare de cormoran pitic. În plus, situl este zonă preferată pentru cuibărire și hrană de multe alte specii de păsări protejate la nivel internațional, cum ar fi: stârcul galben, rața roșie, eretele de stuf, egreta mare, șoimul dunărean, codalbul și pelicanul comun.
Caravana Dunării face parte dintr-un proiect WWF și The Coca-Cola Company ce se va desfășura timp de șapte ani.
Parteneri media: Zile și Nopți, Bioplanet
Note pentru editori:
– Proiectul Life+Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării
– Despre proiectul de reconstrucție ecologică de la Mahmudia: http://romania.panda.org/ce_facem/dunrea_i_delta_dunrii/reco_mahmudia/